Balonarea este numită științific timpanism ruminal.
Procesul de digestie la animalele rumegătoare este însoțit de generarea constantă a volumului mare de gaze în urma activității de fermentare.
În mod normal, aceste gaze sunt eliminate prin eructație, sau popular vorbind – râgâit. Dereglarea acestui proces fiziologic provoacă meteorism, sau balonare.
În medicina veterinară această patologie este numită timpanism ruminal.
Timpanismul prezintă de fapt mărirea în volum a rumenului (unul din prestomacele rumegătoarelor, unde are loc procesul de fermentare), din cauza formării excesive de gaze, dar și datorită dificultății de eliminare a acestora.
Cauzele apariției balonării la capre
- Schimbarea bruscă a dietei, mai ales în perioada de primăvară-vară.
- Trecerea bruscă de la furaj uscat la suculente, de regulă, cu începerea pășunatului.
- Furajarea animalului cu iarbă umedă, la pășunatul după ploi.
- Iarba proaspăt cosită, lăsată grămadă, plouată și apoi ținută sub soare.
- La fel și fânul depozitat în grămezi înainte de a fi complet uscat.
- Pericol poate prezenta și hrănirea cu leguminoase, cartofi, sfeclă, frunze de varză dar și cereale în exces.
Află aici Cu ce hrănim caprele după fătare pentru sporirea lactației.
Cum apare balonarea
Fermentarea masei furajere și eliberarea majorității gazelor prin eructații se consideră un proces fiziologic normal la ovine și caprine.
O parte mai mică a gazelor formate intră în intestin și este absorbită.
Volumul gazelor formate este direct proporțional cu volumul masei furajere. Debutul timpanismului presupune formarea activă a gazelor, absența eructării normale și dezvoltarea atoniei ruminale.
Perturbarea eructației este legată și de structura anatomică a stomacului la rumegătoare. Și anume de faptul, că esofagul se deschide în partea ventrală (de jos) a rumenului.
Este evident, că gazele se ridică sus, în timp ce masa furajeră și lichidele se acumulează jos, blocând trecerea gazelor către esofag.
Fiziologic, dereglarea eructației (râgâitul) este provocată de spasmul musculaturii stomacului și esofagului, în urma presiunii excesive acordate de gaze asupra pereților rumenului.
Pot avea loc și obstrucții (astuparea organului) mecanice, în urma înghițirii obiectelor străine sau a culturilor rădăcinoase de dimensiuni nepotrivite.
La iezi în primele zile de viață timpanismul poate fi provocat de alimentarea hapsână cu lapte, de regulă din găleată.
Volumul mare de lapte apasă pereții ruminali provocând aceleași spasme musculare.
Evoluția bolii
Fermentarea excesivă și formarea volumului sporit de gaze, împreună cu dereglarea procesului de eructație duc la mărirea în volum a rumenului.
Odată extins, rumenul pune presiune pe plexul solar, diafragmă, inimă, plămâni, ficat și rinichi, perturbându-le funcțiile și dereglând circulația sangvină.
În continuare are loc autointoxicarea, care afectează cortexul cerebral și funcția respiratorie. Urmează asfixia și insuficiența cardiovasculară acută.
Fără tratament animalul moare în câteva ore de la debutul bolii.
Simptomele balonării
- Mărire în volum a abdomenului, în special pe partea stângă.
- Tensiune puternică la palparea peretelui abdominal stâng.
- Anxietate, inapetență, neliniște, mișcări reduse.
- Temperatura corporală rămâne în limite normale.
- Respirație frecventă, superficială, abdominală la faza acută.
- În cazuri severe, respirație cu gura larg deschisă, cu limba atârnată afară, tuse, salivație spumoasă.
- Lipsa contracțiilor ruminale.
- Defecații frecvente la început, și oprirea totală a acestora pe măsura evoluției bolii.
- Datorită insuficienței cardiovasculare, membranele mucoase vizibile capătă nuanță albăstruie, iar membrele și urechile devin reci.
- La evoluție acută, animalul nu își mai poate menține echilibrul, cade și moare în convulsii.
Citiți și despre ologirea caprelor.
Tratamentul balonării la capre
Acesta are drept scop primar eliberarea rumenului de gaze, precum și stoparea formării ulterioare a acestora.
Tratamentul începe de la metode simple:
Animalul se ridică pe membrele posterioare, oferindu-i poziție verticală. Masele furajere cad în jos, eliberând orificiul spre esofag și facilitând astfel eliberarea gazelor.
Important să fie observată poziția limbii, având grijă ca aceasta să nu blocheze trecerea gazelor.
Concomitent se efectuează masajul rumenului: se împinge delicat cu pumnul din zona fosei paralombare spre regiunea subcostală.
Un efect benefic poate fi observat și atunci, când în poziția bipedă, animalului i se dă capul pe spate, îndreptând astfel curba esofagului, limba este trasă afară, iar palatul moale este masat ușor pentru stimularea eructației.
Adăugător, pentru stimularea contracției ruminale, peste abdomenul animalului se varsă o găleată de apă rece. Când sunt afectate mai multe capre odată, acestea se introduc în râu sau lac.
Mișcarea activă la fel acționează benefic la eliberarea de gaze. Cel mai recomandat moțion este când capra cu un căluș sau ceva similar în gură, este gonită la deal (din nou trenul anterior este poziționat mai sus).
Tratamentul terapeutic constă în diminuarea procesului de formare a gazelor și spumei în rumen.
Există preparate medicamentoase, pe care vi le poate recomanda medicul veterinar sau farmacistul și care trebuie ținute la îndemână.
Metode tradiționale de combatere a balonării
În lipsa medicamentelor există mai multe remedii tradiționale, care ar putea avea efect pozitiv și nu prezintă pericol pentru sănătatea animalului.
Uleiurile vegetale, inclusiv de floarea soarelui, porumb, ricin reduc formarea de gaze și spumă, având și efect laxativ, care accelerează evacuarea gazelor.
În rol de adsorbenți se recomandă: 200 ml de lapte cald, 10-15 pastile de cărbune activ.
Pentru stoparea procesului de fermentație se recomandă alcoolul, care neutralizează microorganismele ruminale.
Mai poate fi folosit și bicarbonatul de sodiu (soda de mâncare) sau borșul acru.
Preferabil ca acestea să se folosească în amestec, câte unul din fiecare categorie. Ex. Ulei-alcool-soda de mâncare; mai târziu cărbune activ.
Clik aici pentru a afla De ce se nasc iezi slabi, morți sau deficitul de iod la capre.
Intervenții
În lipsa unui rezultat, se trece la metodele mecanice de evacuare a gazelor. Aici este important ca manipulările să fie efectuate de un medic veterinar sau o persoană competentă.
Gazele pot fi îndepărtate cu ajutorul unei sonde alimentare, introduse cu grijă în rumen prin esofag.
Cea mai răspândită procedură de urgență este puncția rumenului, în regiunea fosei paralombare, cu ajutorul unui ac special, numit trocar.
Este important, ca gazele să fie evacuate treptat, așa cum schimbarea bruscă a presiunii din cavitatea abdominală poate avea efecte severe.
Pentru evitarea peritonitei, se recomandă deplasarea pielii înainte de înțepătură, pentru ca la scoaterea trocarului, aceasta să revină la poziția inițială, astupând orificiul și prevenind scurgerea de lichide.
În cazuri extrem de grave se efectuează rumenotomia. Este o intervenție chirurgicală, efectuată doar de către medicul veterinar.
Aceasta presupune incizia peretelui abdominal, curățarea rumenului și restabilirea microflorei acestuia la necesitate.
Recuperarea caprelor după balonare
După eliberarea gazelor, animalul are nevoie de reabilitare.
Primele 10-12 ore se recomandă să se evite orice tip de hrană. După, se introduc cantități mici de fân, crenguțe. În niciun caz nu se administrează făinuri, cereale, furaje suculente.
Acestea pot fi reintroduse în dietă în cantități foarte mici abia după restabilirea completă a digestiei, care poate dura câteva zile.
Treptat animalul este transferat la dieta obișnuită și poate fi întors la pășune, cu respectarea măsurilor de previnire a îmbolnăvirii repetate.
Vedeți și care rasă de capre dă producție mare de lapte la întreținerea în condiții de pășune.
Dc nu ați făcut un video sa fie mai simplu ??? Trebuie să citească omul la urgență câtă mai acatistul