Asociațiile de producători agricoli cer Guvernului ca până la data de 7 noiembrie 2014 să anunțe situație de force-major în domeniul pomiculturii și să întreprindă un șir de măsuri pentru a salva ramura de distrugere.

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a menționat marți, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG”, că înghețurile din ultimele zile de până la minus 13 grade au provocat pagube enorme domeniului pomiculturii, când peste 100 mii de tone de mere au înghețat pe copaci.

„Pierderile sunt estimate în prealabil la sute de milioane de lei. Situația în domeniul pomiculturii este critică, iar această conferință este un ultim strigăt de disperare a pomicultorilor că măcar în cel de-al 12 ceas autoritățile se vor gândi la problemele agricultorilor. Stabilirea de către Rusia a embargoului la importul de fructe moldovenești și înghețurile din ultimele zile pun în pericol un întreg sector”, a spus Slusari, precizând că „situația dificilă a domeniului reprezentă un test serios pentru autorități”.

Președintele UniAgroProtect a mai solicitat Guvernului ca în regim de urgență să-și asume din nou responsabilitatea în fața Parlamentului și să identifice resurse financiare pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de fructe care au dat merele la procesare până la data de 30 septembrie. „Deficitul este de circa 60-70 mil. de lei”, a spus Slusari. Deocamdată, Guvernul a decis să compenseze pierderile cu 138 de mil. de lei.

De asemenea, agricultorii cer ca Guvernul să identifice resurse și pentru compensarea pierderilor în cazul merelor de iarnă, pe care agricultorii nu au reușit să le recolteze și au înghețat pe copaci. Potrivit lui Alexandru Slusari, statul ar trebui să compenseze cu minimum 1,5 lei – 2 lei un kg de mere de iarnă.

„În cazul în care nu vor fi întreprinse aceste măsuri urgente există pericolul ca să pierdem o ramură întreagă în care sunt antrenați zeci de mii de producători de fructe și sute de mii de persoane care lucrează în domeniu. Pierderile norme provocate sectorului îi vor determina pe producători să recurgă la defrișarea pomilor. Fără susținerea autorităților nu există șanse ca domeniul să fie salvat”, consideră Alexandru Slusari.

În opinia lui, există mai multe posibilități pentru ca statul să identifice bani pentru compensarea pierderilor, printre care emisia hârtiilor de valoare sau recurgerea la rezervele BNM. „Este momentul când statul trebuie să manifeste voință politică”, a spus Slusari.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Valeriu Mîrzenco, și-a exprimat indignarea că autoritățile continuă să manifeste o atitudine indiferentă și neprofesionalism față de un întreg sector.

„Toate acțiunile care au fost întreprinse până în prezent au fost făcute doar de ochii lumii. Investițiile în sector sunt departe pentru a face sectorul pomicol unul viabil”, a spus Mîrzenco.

Directorul adjunct al Federației Naționale a Agricultorilor din Moldova, Iurie Hurmuzachi, a menționat că merele care au înghețat pe copaci trebuie recoltate, în caz contrar la anul copacii vor fi afectați de boli.

„Producătorii agricoli, însă, nu au resurse pentru a face acest lucru. Niciodată nu am văzut atâta disperare în ochii lor. Sperăm ca autoritățile să conștientizeze situația dificilă în care s-a pomenit ramura și să ne întindă o mână de ajutor”, a spus Hurmuzachi.

Directorul întreprinderii „Agro-product” din r-n Briceni, Vlad Gamureac, a menționat că fermierii au sădit cu 5-7 ani în urmă livezi, care acum sunt pe rod.

„Pomicultorii mici care au câteva hectare de livezi nu au frigidere, containere sau depozite pentru a păstra merele. Abia de au reușit în acești ani să-și cumpere un tractor. Pierderile sunt enorme. Mai mult decât atât, fabrica de procesare de la Soroca a scăzut prețurile pentru procesare de la 50 de bani la 40 de bani pentru un kilogram de mere. Nu vrem să aruncăm cu pietre în grădina nimănui, vrem doar să fim auziți și ajutați”, a menționat producătorul agricol.

În cazul în care autoritățile nu vor îndeplini cerințele producătorilor agricoli, aceștia anunță că vor organiza proteste în masă.

„De dragul așa-numitei stabilități nu avem de gând să stăm cu mâinile în sân”, a concluzionat Alexandru Slusari, precizând că deși mai mulți membri ai asociațiilor de agricultori sunt membri ai partidelor politice, acțiunile agricultorilor urmăresc strict interesele economice și nu cele politice.

Agricultorii din raioanele de nord ale ţării au suferit pierderi considerabile de pe urma îngheţurilor din zilele trecute. În cadrul unei vizite efectuate în nordul ţării, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a constatat că merele au îngheţat pe sute de hectare de livadă, transmite IPN.

În apropierea satului Rudi din raionul Soroca, pomicultorii i-au spus oficialului că practic în toate livezile, unde încă nu a fost strânsă recolta, merele au îngheţat. Într-o singură livadă au rămas pe pomi aproximativ 1,5 mii de tone de mere. În raionul Ocniţa, în gospodăria agricolă care dispune de cele mai mari suprafeţe de livadă, au îngheţat 120 de hectare de meri, suma pierderilor ajungând la milioane de lei.

Şi în raionul Briceni, la Colicăuţi, de pe urma îngheţurilor au fost înregistrate pierderi considerabile, agricultorii exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu viitorul ramurii. Cel mai grav a fost afectat de îngheţuri raionul Briceni, unde temperaturile nocturne au ajuns la 13 grade frig. Conform investigaţiilor prealabile, recolta a îngheţat pe aproape 780 de hectare de livezi.

Suma totală a pierderilor urmează a fi precizată după încheierea evaluărilor. Solicitat de IPN, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că ministerul nu dispune de fonduri pentru a compensa pierderile agricultorilor, dar va prezenta situaţia în şedinţa de guvern.

În perioada 28-31 octombrie 2014, întreprinzători din sectorul agroalimentar participă la o misiune economică în România, orașele Iaşi, Bucureşti şi Braşov, cu scopul de a se familiariza cu practicile europene de business și a-și găsi parteneri de afaceri. Misiunea economică este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în cooperare cu Asociaţia Business-ului European (EBA Moldova) în cadrul Proiectului ”DCFTA – Informarea și consolidarea capacităților agenților economici”.

Potrivit directorului Direcției Relații Internaționale a CCI, Mihai Bîlba, întreprinzătorii vor participa la două forumuri economice, vor avea întrevederi bilaterale de afaceri și vizite la mari lanțuri de distribuție, unde se vor familiariza cu standardele ce reglementează piaţa UE și vor purta negocieri privind livrarea produselor agroalimentare angrosiştilor din România.

Delegația din Moldova va vizita Târgul internaţional ”INDAGRA-2014”, care se desfășoară în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie curent, la București, și include saloane specializate în sectoarele: industrie alimentară, agricultură, horticultură, viticultură și zootehnie etc.

Totodată, în cadrul misiunii economice, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a României vor semna un acord de colaborare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu România, pentru 8 luni ale anului 2014, a înregistrat suma de 794 mil. USD, crescând cu 12,22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. După valoarea volumului schimburilor comerciale,  România se situează pe locul 2 între partenerii cu care Republica Moldova întreţine relaţii comerciale.

Exportul de mărfuri realizat în ianuarie – august 2014 a înregistrat suma de 275 mil. USD, crescând cu 2,5 % faţă de aceeaşi perioada a anului precedent. România se situează pe locul 2 în topul ţărilor în care Republica Moldova efectuează exporturi, deținând o pondere de 17,37% în volumul total al exportului Republicii Moldova.

Importul de mărfuri efectuat în perioada menţionată în Republica Moldova din România a însumat 519 mil. USD şi a înregistrat o creştere de 18,14 % în raport cu opt luni ale cu anului 2013. România se situează pe locul 3 în topul ţărilor din care Republica Moldova efectuează importuri, deținând o pondere de 15,24% în volumul total al importului Republicii Moldova.

Proiectul ”Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv Republica Moldova – Uniunea Europeană. Informarea și consolidarea capacităților agenților economici” a fost lansat pe 1 iulie 2014, fiind realizat de CCI și EBA, cu asistența Corporaţiei Financiare Internaţionale și Guvernului Suediei.

Întreprinderile mici şi micro au un rol vital în dezvoltarea economică şi socială a țării noastre. Iată de ce FinComBank şi-a asumat misiunea de susţinere financiară a antreprenorilor individuali şi micilor întreprinderi, oferindu-le banii necesari pentru sporirea competitivităţii şi profitului.

În cadrul Programului de microcreditare, FinComBank oferă produse de creditare special create pentru micile întreprinderi de la 5000 lei până la 1 100 000 lei, la condiţii adaptate maximal specificului afacerii. Datorită unui sistem optimizat de evaluare, termenul de analizare a cererilor de credit este minimal, iar condiţiile de finanţare vor permite antreprenorilor să păstreze rentabilitatea afacerii.

Beneficiarii de credite în cadrul Programului de microcreditare al FincomBank pot folosi banii pentru suplinirea mijloacelor circulante, investiţii în mijloace fixe, lucrări de reparaţie, cheltuieli curente ale afacerii, ş.a. Totodată, creditele noastre pot fi folosite pentru nevoi personale sau răscumpararea creditelor de la alte bănci. Produsele noastre de microcreditare se oferă de la 5000 de lei şi ajung la suma maximă de 1 100.000 lei, inclusiv fără gaj (până 100 000 lei), iar termenele de acordare a creditelor depind de produsul microcreditării, dar şi de destinaţia creditelor, oferindu-se de la 3 luni până la 60 de luni.

Mai mult ca atât, antreprenorii care se adresează în perioada 22 octombrie-25 decembrie 2014 la sucursalele băncii vor primi certificatul în valoare de 500, 750 sau 1.000 lei pentru a beneficia de o reducere la comisionul de eliberare a creditelor în cadrul programului de microcreditare.

Astfel, cu certificatul de 500 lei, beneficiaţi de reducere la comisionul de acordare a creditului de la 35 000 lei până la 100 000 lei, cu certificatul de 750 lei – la acordarea creditului de la 100 000 lei până la 200 000, cu certificatul de 1.000 lei – la acordarea creditului de la 200 000 lei. Certificatele de reducere sunt valabile două luni de la data eliberării acestora.

În cadrul Programului de creditare al FinComBank, destinate dezvoltării afacerii, antreprenorii pot accesa următoarele credite:

1. Creditul pentru afacere «Express Credit Business»  – 5 000 – 100 000 lei pe termen până la 24 luni – fără gaj (până la 36 luni cu gaj);
2. Creditul pentru afacere «Micro Credit Business» – 100 001 – 200 000 lei pe termen până la 36 luni – gaj bunuri mobile + cadou – card bancar Visa Electron / Maestro  Cirus;
3. Creditul pentru afacere «Credit Progress Business» – 200 001 – 1 100 000 lei până la 60 luni – gaj bun imobil + cadou – card bancar Visa Classic / MasterCard Standard, iar pentru credite de la  500 000 – deschiderea contului curent, Business Card şi abonarea la «Client-Bank» numai cu 100 lei;
4. Creditul pentru nevoi personale «Express Credit Personal»  – 5 000 – 100 000 lei pe termen până la 24 luni – fără gaj (până la 36 luni cu gaj);
5. Creditul pentru nevoi personale «Micro Credit Personal» – 100 001 – 200 000 lei pe termen până la 60 luni – cu asigurare;
6. Creditul pentru nevoi personale «Credit Progress Personal» – 200 001 – 500 000 lei până la 60 luni – cu asigurare.

FinComBank este banca dedicată finanţării micului business, proporţia microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii în portofoliul de credite al instituţiei constituind 67,43% (conform 9 luni ale 2014). Astfel, FinComBank pune la dispoziţia clienţilor săi linii de afaceri specializate, precum operaţiuni zilnice, credite investiţionale şi pentru suplinirea mijloacelor circulante, pachete salariale, credite de consum, produse de depozitare cu dobanzi atractive, internet banking, carduri de debit şi alte produse.

Mai multe detalii despre serviciile băncii găsiți pe www.fincombank.com.

(P) – Conținut Sponsorizat

Mai multe staţii PECO din capitală au afişat preţuri mai mici la carburanţi. Benzina şi motorina s-au ieftinit cu aproximativ 50 de bani, transmite IPN.

Benzina cu cifra octanică 92 costă 17 lei şi 92 de bani pentru un litru, iar cea cu cifra octanică 95 – 18 lei şi 15 bani. Motorina a ajuns să coste 17 lei şi 5 bani pentru un litru. Preţul pentru gazul lichefiat a rămas neschimbat – aproximativ 10 lei şi 50 de bani.

Acum o săptămână, petroliştii au avut o întrevedere cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi reprezentanţii Guvernului, în urma căreia s-a ajuns la o înţelegere privind reducerea preţului. Ieftinirea are loc după ce pe 19 septembrie preţurile la carburanţi în Moldova au fost majorate, chiar dacă pe piaţa internaţională acestea au fost în descreştere.

Înghețul și ninsoarea din zilele trecute a venit ca un blestem peste agricultorii din nordul țării. Proprietarii unor livezi din raioanele de nord au descoperit peste noapte că întreaga producție de mere a înghețat.

De vină este ciclonul care s-a abătut asupra țării noastre și de care nimeni n-a știut. Acum, merele, care sunt din soi târziu, vor mai putea fi realizate doar la fabricile de suc.

În acest sens, președintele Asociației producătorilor agricoli „Nord Fruct”, Iurie Plopa lansează un apel către Guvern și Ministerul Agriculturii pentru a organiza o ședință de urgență în legătură cu situația care s-a creat.

˝Noaptea trecută în partea de nord a Moldovei termometrul a înregistrat – 8 grade. Asta înseamnă că întreaga cultură care a rămas în grădini s-a stricat și nu mai este bună pentru vânzare, mai putând fi dată doar la fabrica de conserve. În legătură cu acest fapt, noi facem un apel către Guvern și conducerea altor asociații pentru a organiza luni, 27 octombrie, o ședință comună în sensul determinării unui plan de ieșire din această criză. Ceea ce se întâmplă acum în partea de nord a Republicii Moldova este un dezastru și necesită intervenția imediată a Guvernului˝, a scris Iurie Plopa, președintele „Nord Fruct”, într-un mesaj transmis pe adresa Agrobiznes.md.

În același timp, unele surse media scriu că Iurie Plopa a amenințat cu proteste în cazul în care apelul să va fi ignorat de autorități.

„Am ajuns într-o situație critică. Dacă să vorbim despre pierderile producției, atunci este vorba despre o sumă foarte serioasă. Sperăm să rezolvăm problema prin negocieri cu Guvernul, astfel, de asemenea, sperăm să fim auziți. Dacă Guvernul ne va ignora, noi vom trece la măsuri de proteste, ne vom proteja interesele noastre”, a spus Plopa.

Asociația Internațională a Businessului Mic și Mijlociu „Small Euro Business” din Bălți a desfășurat în după amiaza zilei de ieri 24 octombrie un webinar (seminar/conferință online) pentru fermierii din regiunea de nord a Republicii Moldova.

O asemenea activitate a fost promovată în premieră pentru fermierii din Republica Moldova. Primul webinar, moderat din Bălți, a reunit 14 participanți – reprezentanți ai unor mici întreprinderi de fermieri din regiunea de nord a țării, fiind desfășurat pe platforma transnațională http://network.app4inno.eu. Webinarul a avut durata de circa o oră.

Desfășurarea webinarului este o activitate din cadrul proiectului de colaborare transnațională „Crearea și promovarea de noi abordări și instrumente pentru consolidarea competitivității sectorului primar și a inovației în Europa de Sud-Est”, derulat în zece țări. În Moldova, proiectul este administrat de Asociația „Small Euro Business” din Bălți.

„Necesitățile aplicării unor sisteme durabile în sectorul agrar” a fost tema primului webinar, avându-l în calitate de formator pe Dr. habilitat Boris Boincean, consultant în agricultură în cadrul proiectului.

Savantul de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți s-a referit la efectele păguboase ale îngrășămintelor neorganice asupra solului, ale irigărilor intensive; nerespectarea asolamentului ș.a. Aceștia sunt câțiva factori care au acțiuni nefaste asupra mediului, solului și, respectiv, a sănătății oamenilor.

Boris Boincean i-a îndemnat pe participanții la webinar să practice agricultura ecologică, să aplice abordările sănătoase în sectorul agrar.

„Din păcate, ne gândim numai la recolte și profituri cât mai mari, fără ca să ținem cont că lăsăm moștenire generațiilor viitoare un sol nesănătos”, a punctat Boris Boincean.

Potrivit consultantului IT al proiectului, Stanislav Stadnic, al doilea webinar va fi organizat la 1 noiembrie a.c., ora 12:40. Tematica acestuia se va axa pe organismele modificate genetic.

„Oricine se poate înregistra pe platforma http://network.app4inno.eu pentru a putea participa la webinarele noastre, dar și pentru a avea acces la toate conferințele online în format video, dar și la prezentările formatorilor”, a precizat Stadnic.