Circa 46% din mierea importată în Uniunea Europeană nu este miere autentică, deoarece nu respectă reglementările comunitare, potrivit unui studiu al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Centrului Comun de Cercetare al UE, care indică cifra de 74% în cazul importurilor din China și 93% din Turcia, transmite Mold-street.

Studiul, publicat joi, 23 martie, se bazează pe analiza a 320 de probe în 18 țări diferite și ridică suspiciuni semnificative față de un raport anterior, realizat în 2015-2017, care constata că doar 14% din probe nu respectau cerinţele impuse de Directiva UE privind mierea.

De unde provine „mierea falsă”

În acest fel, autorii investigaţiei consideră că „mierea contrafăcută” provine, în principal, din China – cu 66 mostre suspicioase din 89, și Turcia – cu 14 mostre de miere suspicioasă din 15 probe.

Datele prezintă o imagine și mai dubioasă a mierii importate din Marea Britanie, cu o rată de suspiciune de 100% (10 cazuri din 10 mostre), dar în studiu se precizează că „informațiile disponibile despre trasabilitate sugerează că acest lucru ar putea fi rezultatul mierii produse în alte țări, dar ulterior procesată și reexportată de Regatul Unit în UE”.

În acelaşi timp, loturile de miere eșantionate în România au avut cel mai scăzut nivel de suspiciune de neconformitate (3 din 15 sau 20%), în timp ce cea mai mare rată a fost observată în Franța (17 din 21, 81%).

Țările analizate sunt: ​​Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, Suedia, Norvegia și Elveția.

Mierea moldovenească ajunge în special în România

Fluxurile comerciale au fost, de asemenea, diferite într-o anumită măsură, reflectând importanța porturilor maritime majore pentru rutele comerciale: mierea din America a intrat în UE prin porturi din Belgia, Germania, Franța și Spania.

În acelaşi timp, mierea ucraineană a fost exportată în principal în Polonia vecină, iar mierea moldovenească – în România.

Datele studiului relevă că din 10 mostre cu miere moldovenească, două au prezentat suspiciune de neconformitate, în timp ce în cazul mierii din Ucraina au fost 13 mostre suspicioase din totalul de 74.

Cu toate acestea, mierea chinezească a fost prelevată de aproape toate statele membre ale UE, care au participat la acțiunea coordonată a UE, lansată de Comisia Europeană.

Ea a confirmat ipoteza că, o parte semnificativă a mierii importate pe piața internă este suspectă de nerespectarea prevederilor Directivei UE privind mierea 2001/110/CE.

Ce siropuri se folosesc la contrafacerea mierii

În cercetarea calităţii mierii a fost utilizat un set diferit de metode cu capacitate de detectare îmbunătățită, susţin autorii.

Astfel, s-a constat că siropurile de zahăr din amidon de porumb sau trestie de zahăr nu mai sunt folosite pentru a extinde mierea și că au fost înlocuite cu siropuri făcute în principal din orez, grâu sau sfeclă de zahăr.

„În consecință, sunt încă necesare metode analitice îmbunătățite, armonizate și general acceptate pentru a crește capacitatea laboratoarelor oficiale de control de a detecta mierea amestecată cu siropuri de zahăr personalizate, care imită, în mare măsură, profilul de zahăr caracteristic mierii autentice. Odată disponibile, astfel de metode îmbunătățite de detectare vor constitui un factor de descurajare eficient, pentru a reduce oportunitățile de fraudă în comerțul internațional cu miere”, se arată în studiu.

Per ansamblu, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii controlați exportau miere suspectată a fi „alterată cu zaharuri străine”. Comisia Europeană a investigat până în prezent 44 de operatori și 7 au fost sancționați.

Mierea conține în mod natural zaharuri și, conform normelor UE în materie, trebuie să rămână pură, ceea ce înseamnă că nu poate avea ingrediente adăugate. Falsificarea apare atunci când ingrediente precum apa sau siropurile de zahăr ieftine sunt adăugate artificial, pentru a crește volumul de miere.

Deși riscul pentru sănătatea umană este considerat scăzut, astfel de practici fraudează consumatorii și pun în pericol producătorii din UE, care se confruntă cu concurența neloială din partea produselor ce conțin ingrediente ilicite și ieftine.

De exemplu, valoarea unitară medie a UE pentru mierea importată a fost de 2,32 euro pe kilogram în 2021, în timp ce siropurile de zahăr făcute din orez costă în jur de 0,40-0,60 euro per kilogram.