Executivul de la Chişinău, a ajuns în gara, ca să numesc astfel ziua de astăzi, în care din trenul guvernării coboară o anume echipă ca să urce alta. În încercarea de a privi un pic peste umăr, vrem să ştim ce se întâmplă totuşi cu acel „credit polonez”, despre care s-a vorbit foarte şi foarte mult, dar care este încă învăluit în mister? Interlocutorul este ministrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile Bumacov.
– Anul trecut s-au făcut, dacă ţineţi minte, nişte lansări oficiale – cu aplauze şi urări de bine – dar lucrurile aproape că nu s-au mişcat din loc. Responsabilitatea pentru reţinerile pe care le constatăm trebuie să ne-o asumăm în întregime. De cealaltă parte, Polonia a făcut tot ce s-a cerut pentru ca noi, agricultorii din Republica Moldova să beneficiem de acest suport financiar. Este un credit acordat în condiţii foarte avantajoase, iar proiectele prin care vom asimila acest suport vor trebui să însemne un salt calitativ substanţial pentru agricultură.
– Prin ce se explică totuşi reţinerile? Ce nu funcţionează sau este adevărată declaraţia potrivit căreia Polonia reţine creditarea dat fiind că lipsa desemnării unor persoane responsabile de implementarea acestui proiect?
– În presa de la Chişinău a apărut această ştire – că Polonia amână alocarea creditului facilitat de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinat modernizării ramurii agricole din cauza că până în prezent nu a fost numită o persoană care ar conduce Comisia pentru utilizarea creditului. Nu sunt sigur că alegerea acestei candidaturi va rezolva definitiv problema aceasta. În calitatea mea de ministru al agriculturii am insistat întotdeauna pentru o bună funcţionare a mecanismelor şi a instituţiilor atrase în implementarea unor sau altor proiecte. Şi de data aceasta, personal, am văzut un pic diferit decât alţii cum s-ar putea garanta şi cine ar putea asigura corectitudinea, transparenţa şi profesionalismul în administrarea acestui proiect de finanţare. Guvernul a luat decizia de a-i atribui această sarcină Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, lucru pe care eu nu l-am acceptat în întregime. Eu am încredere în echipa de la AIPA, în agenţie în general, cu atât mai mult cu cât acolo sunt oameni pe care i-am promovat personal. Cu atât mai mult cu cât în procesul de constituire a agenţiei am dorit mai mult profesionalism şi o bună pregătire pentru timpurile în care Republica Moldova trebuie să fie gata să poată absorbi mijloace considerabile pentru dezvoltarea agriculturii.
– Atunci care este problema?
– Gestionarea acestui credit este mult diferită decât gestionarea procesului de acordare a subvenţiilor şi granturilor. Proiectul polonez cere o abordarea bancară aş spune eu şi asta depăşeşte capacităţile pe care le are AIPA. Cred că este o greşeală a Parlamentului precedent. Mai indicat ar fi fost atragerea unor instituţii cât de cât protejate de bănci pentru că este vorba de acordarea creditelor. Beneficiarii trebuie să fie evaluaţi, trebuie urmăriţi, trebuie să avem asigurată întoarcerea de către stat a acestor bani, aşa cum este vorba despre un credit, şi nu despre un grant. Atunci, la etapa luării deciziilor am propus alegerea unei instituţii din cele cinci-şase pe care le avem. Iniţial am propus 2KR-ul, şi asta pentru că are capacităţi libere odată cu stoparea de către partea japoneze a tranşelor ordinare. 2KR are o experienţă de colectare cred deja a peste un miliard de lei, care a fost în relaţii de lucru cu aproape toţi beneficiarii din Moldova. Mi s-a reproşat că ar exista o careva implicare a mea în acest proiect şi asta m-a făcut să renunţ fără mare efort. Mai există însă alte instituţii – IFAD care creditează deja de cincisprezece ani, timp în care nu au apărut probleme cu rambursarea creditelor. Există COMPACT, care este foarte bine administrat de către doamna Badrajan şi care a gestionat sume de 262 milioane de dolari de la partenerii noştri externi. Iar această unitate îşi termină activitatea în luna august curent. Există UCIMPA (Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul agriculturii – nota redacţiei) a Băncii Mondiale, care de asemenea are o bogată experienţă de creditare. Nu s-a acceptat nici una din aceste unităţi. Eu am spus cu mai mult timp în urmă că agricultorii nu vor putea fi creditaţi până la anul nou, pentru că pe lângă AIPA urma să mai fie creată o structură, dar bugetul nu avea prevăzută finanţare pentru ea, deci nu puteau fi făcute nici angajări de personal. Până la urmă am acceptat varianta pentru care s-a insistat, însă continui să cred că varianta aleasă nu este dintre cele bune. În plus, chiar dacă se flutură pe undeva cu un manual de implementare, Ministerul economiei şi cel al finanţelor au dat avize negative, pentru că nu se vede clar cum vor fi rambursaţi banii. De aici şi pericolul că banii vor fi întorşi până la urmă de stat, şi nu de beneficiarii de credite.
– Ce spun partenerii noştri polonezi despre abordarea pe care o arată Chişinăul?
– Eu cred că polonezii sunt foarte şi foarte toleranţi. Da, acesta este un credit care îi ajută pe ei să-şi promoveze exporturile şi o putea face pe o altă piaţă mult mai atractivă, însă ei au fost şi sunt gata întotdeauna să ne ajute. Altceva e că acest comportament al nostru nu este adecvat gestului pe care îl fac ei în raport cu noi, şi asta nu e cea mai bună imagine a Republicii Moldova ca ţară care îşi asumă parcursul european.
Sursa: Eco.md
Comentarii