Știri

Republica Moldova a exportat, în anul 2012, producţie alcoolică în valoare de 201,65 milioane de dolari SUA sau cu 18,5% mai mult, comparativ cu anul precedent.

Potrivit informaţiei acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Naţional de Statistică, cel mai mare consumator de producţie alcoolică moldovenească, în anul 2012, a fost Federaţia Rusă, unde Moldova a exportat producţie în valoare de 61,02 mil. dolari sau cu 27,4% mai mult faţă de anul 2011.

Pe locul doi se situează Belarus, care a importat din Moldova producţie alcoolică în valoare de 46,04 mil. dolari, cu 19,5% mai mult, decât în anul 2011. Volumul exportului de producţie alcoolică moldovenească în Ucraina s-a redus cu 8,3% şi a constituit 29,29 mil. dolari, iar în Kazahstan – cu 15,9% - până la 19,49 mil. dolari.

Printre statele UE cei mai mari importatori ai producţiei alcoolice din Moldova, în anul 2012, au fost Polonia, Cehia şi România.

Astfel, exportul de vinuri şi divinuri în Polonia a crescut cu 14,9% - până la 7,85 mil. dolari, exportul în Cehia s-a micşorat cu 13,6% - pînă la 4,84 mil. dolari, iar exportul în România a crescut cu 26% - până la 4,26 mil. dolari.

Exportul producţiei alcoolice moldoveneşti în SUA a crescut de 2,1 ori (până la 12,37 mil. dolari), în Georgia – cu 57,4% (6,28 mil. dolari), în China – de 1,9 ori (5,75 mil. dolari), în Kîrgîzstan – cu 6,4% (1,67 mil. dolari), în Lituania – cu 5% (1,06 mil. dolari), în Slovacia – cu 40,5% (1,04 mil. dolari).

De menţionat, că exportul de producţie alcoolică moldovenească în Nigeria s-a majorat cu 17,9% - până la 1,12 mil. dolari. Totodată, exportul în Germania s-a redus cu 35,6% şi au constituit 1,95 mil.dolari.

Sursa: noi.md

Republica Moldova se numără printre primele şase ţări din lume care au cunoscut cea mai mare scumpire a grâului în perioada octombrie 2012 – februarie 2013, cu o creştere a preţurilor de 10 la sută, potrivit analizei trimestriale a evoluţiei preţurilor la produsele alimentare realizată de Banca Mondială, comunică moldpres.

Cele mai mari majorări ale preţurilor la grâu au fost consemnate în Belarus, respectiv 17%, India – 13%, Pakistan şi Brazilia câte 13 la sută şi Bolivia unde grâul s-a scumpit cu 11%. În Ucraina preţurile la grâu au crescut cu 9 la sută.

Raportul Băncii Mondiale mai arată că în perioada februarie 2012 – februarie 2013, preţurile la grâu în Belarus cu crescut cu 45 la sută, Brazilia şi Republica Moldova cu câte 43 la sută. Acestea sunt cele mai mari scumpiri a grâului în lume în valoare anuală. Ucraina a înregistrat o creştere a preţurilor cu 31 la sută, mult peste media globală.

Preţurile la alimente sunt în scădere a şasea lună consecutiv, însă rămân foarte înalte şi aproape de maximele istorice, constată Banca Mondială. În ultimele cinci luni preţul grâului pe plan internaţional a scăzut cu 11%, însă preţurile la cereale din februarie au rămas cu mult peste cele de acum un an.

Experţi de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare explică creşterea preţurilor la grâu prin seceta severă din anul trecut care a compromis circa 40 la sută din recoltă, producţia de grâu a coborât la 494 mii de tone, faţă de 795 mii tone în anul precedent, iar producţia de cereale, în general, a scăzut la jumătate.

Preţurile producătorului la grâu au crescut în anul 2012 cu 23,7 la sută, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Este cea mai mare scumpire a unor produse după struguri şi floarea soarelui, care au cunoscut creşteri a preţurilor cu 32,1 şi 38,6 la sută.

Sursa: moldpres.md

În ultimul raport, FAO caracterizează producția agricolă mondială din acest sezon ca având o \"perspectivă de ansamblu favorabilă\", iar recolta de grâu din acest sezon este estimată la 690 milioane tone, al doilea record mondial, depășit numai în 2011

În același timp, Consiliul Internațional al Cerealelor prognozează o recoltă mai mică, de 682 milioane tone grâu.

Principalele creșteri înregistrate în raportul FAO includ o creștere cu 15 milioane tone a producției de grâu din Rusia. Tot în Rusia se așteaptă ca suprafața cultivată cu grâu de primăvară să fie mult mai mare decât cea de anul trecut. Și în Ucraina se așteaptă o creștere cu 19,5 milioane tone a producției de grâu de iarnă față de nivelul înregistrat anul trecut.

Pentru Uniunea Europeană, cel mai mare producător mondial de grâu, FAO prognozează o creștere a producției cu 6 milioane tone, astfel că producția totală va ajunge la 138 milioane tone. Această creștere importantă a producției vine ca răspuns la prețurile ridicate, dar și ca o recuperare a randamentului sub medie înregistrat în unele regiuni anul trecut. Prognoza FAO este totuși cu puțin mai mică față de producția de 140 de milioane tone de grâu avansată de Comisia Europeană.

Dintre producătorii de top, singurele state unde se estimează că producția va fi mai mică sunt India și Statele Unite, unde seceta din toamnă a afectat dezvoltarea timpurie a culturilor. Deși vremea bună din luna februarie a îmbunătățit foarte mult perspectivele privind producția de grâu în zonele anterior afectate de secetă, este probabil prea târziu pentru o recuperare completă, se precizează în raportul FAO.

Conform raportului USDA din martie curent, producția mondială de grâu este estimată la 655,48 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mult decât la precedentul raport, cele mai mari creșteri fiind observate în UE și India. Cererea mondială pentru grâu este mai mare, dar este bine compensată de creșterea producției.

Estimările privind producția mondială de porumb au cunoscut mici schimbări față de raportul precedent. Producția globală a fost revizuită în jos cu 0,31 miiloane tone, în principal ca urmare a unei scăderi cu 0,5 milioane tone a producției în Argentina și Africa de Sud, dar care este compensată aproape în totalitate de creșterile înregistrate în alte regiuni.

Producția mondială de soia este estimată de USDA la 268 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai puțin decât în raportul precedent. Reducerea producției se înregistrează în Argentina, iar în Brazilia estimarea privind producția rămâne neschimbată.

FAO - previziuni privind producţia de grâu

(milioane tone)

Sursa: revista-ferma.ro

Comisia Europeană este pe punctul de a interzice utilizarea pesticidelor pe bază de substanţe chimice neonicotinoide, despre care se crede că pun în pericol viaţa albinelor.

Circa 20 la sută din coloniile de albine din Anglia nu au suprafieţuit iernii, iar specialiştii se tem că dacă nu se vor lua urgent măsuri de protejare a populaţiei de albine, consecinţele vor fi devastatoare asupra culturilor de plante, care nu vor mai putea poleniza.

Pentru fiecare borcan de miere produsă, albinele trebuie să parcurgă o distanţă de 80.000 de kilometri și să colecteze nectarul de la aproximativ patru milioane de flori. Din cauza substanţelor chimice folosite în agricultură, randamentul acestora este din ce în ce mai scăzut.

Potrivit unui raport semnat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), declinul populaţiei de albine este legat de utilizarea continuă şi necontrolată a pesticidelor din clasa neonicotinoide. Acestea atacă sistemul nervos al albinelor, provocând paralizia şi chiar moartea insectelor.

Comisia Europeană a propus deja restricționarea temporară o pesticidelor respective, dar deocamdată doar Franța, Germania și Spania au răspuns pozitiv acestei solicitări.

Potrivit Asociaţiei Britanice a Crescătorilor de Albine, aproximativ 70% din culturile agricole din Regatul Unit sunt dependente de albine. Dispariţia tuturor albinelor ar fi un adevărat dezastru pentru omenire. Ar putea însemna chiar sfârşitul lumii, susţin unii specialişti.

Grupurile de mediu au salutat cu entuziasm demersul autorităţilor de la Bruxelles, în timp ce producătorii de pesticide solicită dovezi argumentate ştiinţific care să ateste că utilizarea substanţelor chimice respective afectează cu adevărat sănătatea albinelor.

Sursa: agroinfo.ro

Pe parcursul lunii aprilie are loc creşterea semnificativă a temperaturii medii lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie. Valorile medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie între +9ºC la nord şi +11ºC la sud.

Cea mai rece lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955 – temperatura medie lunară a aerului a variat în teritoriu între +5,0ºC (Briceni) şi +6,5ºC (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2000 în jumătatea de nord a țării şi în anul 1950 în jumătatea de sud. Valorile temperaturii medii lunare a aerului în anii indicaţi a oscilat în teritoriu între +12,5ºC (Briceni, 2000) și +14,0ºC (Cahul, 1950).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează pe teritoriul țării, de obicei, în intervalul 16-23 aprilie (trecerea stabile prin +8ºC, fapt care indică sfîrşitul sezonului de încălzire, are loc în medie pe 5-13 aprilie).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează în teritoriu între -1..-6ºC (1963) și +22..+25ºC (2012). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii constituie în teritoriu -14,2ºC (Soroca, 4 aprilie 1963), iar maxima absolută – +32,5ºC (Fălești, 29 aprilie 2012).

În luna aprilie îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul țării în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului – pînă la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

Cantitatea lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul țării constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este în medie de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Bălăsineşti, 2008), iar cea mai mare cantitate zilnică – 98 mm (Bălăsineşti, 23 aprilie 2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsori se semnalează izolat în jumătatea de nord a țării în medie pînă la 10 aprilie, însă în unii ani se pot semnala şi în luna mai. În restul teritoriului cea mai tîrzie dată a ninsorilor este 27 aprilie (Cahul, 1984, 2007). Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 15-27 aprilie, cea mai mare grosime a lui a atins în unele zile 27 cm (Soroca, 3 aprilie 1963).

În luna aprilie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurile (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vîntul puternic. Ele se semnalează în medie o dată în 3 şi 5 ani respectiv. Căderile de grindină intensivă sunt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale – în medie o dată în 20 ani.

Începutul vegetaţiei active la culturile agricole se semnalează, de obicei, în intervalul 15-18 aprilie în jumătatea de sud a țării, în jumătatea de nord – 20-23 aprilie.

Trecerea temperaturii medii zilnice a solului prin valoarea de +10°C în direcţia creşterii ei la adîncimea de 10 cm se observă, de obicei, în intervalul 9-20 aprilie, fapt ce indică termenul optim de semănat a culturilor termofile.

Termenele obişnuite de înflorire a caisului se încadrează în intervalul 15-23 aprilie. Umflarea mugurilor florali la prun, măr, păr se semnalează în prima decadă a lunii aprilie. Umflarea mugurilor la viţa de vie are loc în medie în intervalul 16-23 aprilie, cînd temperatura medie zilnică a aerului trece stabil prin valoarea +10°C.

Termenele semănatului sfeclei de zahăr sunt determinate de încălzirea solului pînă la +7..+8°C şi încetarea îngheţurilor, care vătămează plantele răsărite. În cele mai calde primăveri semănatul sfeclei de zahăr se efectuează, de obicei, la sfîrşitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în cele mai tîrzii – la sfîrşitul lunii aprilie - începutul lunii mai. În perioada semănatului sfeclei de zahăr rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în jumătatea de nord a țării constituie în general 30-40 mm.

Cele mai potrivite termene pentru semănatul florii-soarelui, conform datelor multianuale, sunt 7-18 aprilie (solul la adîncimea de încorporare a seminţelor se încălzeşte pînă la +10°C). Rezervele de umezeală productivă pentru această perioadă în stratul arabil al solului pretutindeni sunt de cel puțin 20 mm.

Termenele optimale pentru semănatul porumbului se semnalează pe cea mai mare parte a teritoriului țării în decada a treia a lunii aprilie. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în această perioadă sunt în general bune şi constituie 25-40 mm.

În ultima pentadă a lunii aprilie - începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui, răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, iar la grîul de toamnă se semnalează faza de alungire a paiului, începe înflorirea mărului şi părului.

Sursa: meteo.md

Până la Paşte mai sunt încă săptămâni bune, dar în pieţele din Bălţi se vinde deja carne de miel. Cei care aleg să-şi facă din timp provizii pentru masa de sărbătoare pot profita de preţuri mai mici. În ajunul sărbătorilor Pascale, pentru un kilogram de carne de miel veţi scoate din buzunar de două ori mai mult, spun comercianţii.

Unii locuitori ai oraşului Bălţi preferă să-şi cumprere din timp tradiţionalul miel de Paşte, pentru a face economii. Iată ce au spus aceştia:

"Tradiţia noastră este ca la Paşte să mâncăm cârlan. O să procurăm din timp, de aceea am venit să văd preţurile. Acum e mai ieftin, aproape de Paşte o dă fie mai scump."

"Sunt mari preţurile, iar pensia e mică, 500 de le. Dacă nu mai ai copii, soră, frate să te ajute, nu mai faci nimic."

"Preţurile sunt bune, o să fie mai mari."

În prezent, un kilogram de carne de miel poate fi cumpărat cu 55 de lei. Comercianţi nu ascund, însă, că în ajun de sărbătoare, preţul s-ar putea dubla.

"La Paşte poate să nu mai fie miei, pentru că la majoritatea au fătat acuma şi mai mult nu o să fie. Oamenii îşi fac reserve acum. Care sunt mai grijulii îşi iau acum, cu două săptămâni, o lună înainte, pentru că preţurile sunt mai mici. Dar vor fi mari", a spus comercianta Tatiana Spătari.

"Se cumpără, oamenii iau câte doi, trei, îi pun la frigider. Atunci posibil să fie mai scump, pentru că Paştele este târziu în acest an", a explicat comercianta Maria Glavaţchi.

În acest an, Paştele va fi sărbătorit pe 5 mai.

Sursa: publika.md

Proprietarii şi administratorii pieţelor agroalimentare din Republica Moldova vor fi obligaţi să amenajeze cel puţin 20% din spaţiile de comerţ pentru vînzarea fructelor şi legumelor autohtone. Un proiect de lege în acest sens a fost votat astăzi de Legislativ, informează MOLDPRES.

Iniţiativa aparţine deputaţilor PD şi prevede facilitarea accesului agricultorilor şi a producătorilor autohtoni la spaţiile comerciale.

„Iniţiativa vine să ajusteze legislaţia la cerinţele producătorilor şi aduce un principiu nou de administrare a spaţiilor în pieţe. De asemenea, iniţiativa va duce la creşterea competitivităţii produselor autohtone", a opinat deputatul PD Oleg Ţulea.

Mai mulţi deputaţi PLDM au solicitat completarea proiectului pentru lectura a doua cu sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legii.

Sursa: moldpres.md

La recomandarea FMI, autorităţile au decis majorarea de la începutul anului curent a TVA până la 20% pentru producătorii agricoli, ceea ce a dus la reacţii aprinse din partea agricultorilor, organizând chiar şi proteste.

Pentru a elimina problemele legate de întârzierea restituirii TVA şi decapitalizarea fermierilor, recent Legislativul a dat curs unei iniţiative care prevede ca diferenţa de 12% din valoarea TVA sa rămână în conturi special deschise de agricultori. Economiştii văd în această modalitate o ameliorare a actualului sistem, dar care nu rezolvă fundamental problemele agricultorilor privind mărimea şi achitarea TVA.

Autorităţile au motivat majorarea TVA pentru fermieri prin faptul că era o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional, dar şi prin faptul că în acest mod vor fi eliminate firmele fantomă din agricultură şi va fi controlat mai bine fenomenul evaziunii fiscale. Această decizie a fost criticată intens de fermieri, nemulţumirile producătorilor agricoli fiind legate de întârzierile de restituire a TVA, precum şi de modalitatea de achitare a acestei taxe, care, în opinia lor, va provoca decapitalizarea şi falimentul fermierilor.

Recent, Legislativul a aprobat în prima lectură un proiect prin care sistemul de restituire a TVA va fi înlocuit cu un alt mecanism prin care valoarea TVA de 20% va fi transferată pe conturi special deschise de către producătorii agricoli, dintre care suma de 8% va fi transferată la buget, iar 12% vor rămâne în conturi.

Autorul proiectului de lege prin care sunt efectuate modificări la Codul Fiscal, deputatul PD, Adrian Candu susţine că astfel agricultorii vor fi protejaţi de problemele legate de întârzierea restituirii TVA, creşterea corupţiei ca urmare a numărului mare de controale fiscale şi deficitul de resurse financiare.

La rândul său, deputatul PLDM, Ion Balan a opinat că în proiect nu este clar cum va fi realizată evidenţa achitării şi transferului de TVA. În replică, deputatul PD a afirmat că Guvernul va veni cu un regulament în termen de două luni privind înregistrarea sumelor neachitate şi operarea conturilor speciale ale producătorilor agricoli. Menţionăm că principalele prevederi ale acestui proiect sunt stipulate şi în iniţiativa legislativă a Guvernului de modificare a Codului Fiscal privind aprobarea impozitului unic în agricultură. Prin urmare, prevederile din cele două proiecte pot fi comasate în cadrul unui proiect.

Fermierii: O decizie populistă, dar care este în folosul agricultorilor

Federaţia Naţională a Fermierilor salută această decizie şi susţin că producătorii agricoli vor avea de câştigat datorită faptului că nu vor trebui să aştepte 30 de zile pentru a li se restitui banii şi se va evita decapitalizarea fermierilor. „Noi am optat pentru această modalitate de achitare a TVA chiar atunci când a fost adoptată politica bugetar-fiscală pentru 2013, însă propunerile noastre nu au fost luate în seamă. Această iniţiativă vine în ceasul al doisprezecelea şi ne dăm seama că este mai mult o acţiune populistă, dar care vine în folosul agricultorilor", a declarat preşedintele Federaţiei, Valeriu Cosarciuc.

Referitor la necesitatea instituirii sistemului de colectare-restituire a TVA pentru combaterea evaziunii fiscale, directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă susţine că plata TVA la nivel de 20 % cu restituirea ulterioara a 12 % nu urmăreşte combaterea acestui fenomen.

Sistemul de colectare-restituire a TVA nu urmăreşte combaterea evaziunii fiscale

În opinia expertului economic, această iniţiativă are ca scop deprinderea fermierilor cu potenţiale majorări ale cotei TVA în viitor. „Aceste mecanisme de achitare a TVA prin colectare-restituire ajută Ministerul Finanţelor să-şi onoreze obligaţiunile bugetare prin optimizarea fluxurilor bugetare care nu este altceva decât un împrumut fără dobândă. Nu consider modelul de colectare - restituire a TVA unul potrivit pentru RM. Scoate nejustificat din circuitul întreprinderii mijloace pe o perioadă importantă, naşte corupţie la restituire", a afirmat Roman Chircă.

Economistul vede această nouă iniţiativă legislativă privind modalitatea de achitare a TVA una cu avantaje pentru fermieri, dar care nu le rezolvă fundamental problema. „Avantajele constau în restituirea mai rapidă, deoarece aceste mijloace (TVA) nu sunt transferate în sistemul trezorieral de încasări şi apoi restituite, dar sunt plasate pe un cont deschis de producător. Este o ameliorare a sistemului actual, dar nu rezolvă fundamental problema, pentru că accesul la mijloace tot va fi decis până la urmă de un birocrat", susţine expertul.

Pentru ca mecanismul de achitare a TVA să fie unul care să faciliteze activitatea fermierilor, dar care şi să elimine neregulile din acest proces, în opinia lui Chircă este necesară abolirea practicii de colectare-restituire a TVA. „Dacă e să fie majorată cota TVA atunci să fie făcută gradual. Nivelul scăzut de colectare a impozitelor indirecte şi eforturile disperate de a le valorifica din circuitul intern ţin de particularităţile economiei autohtone şi nu vor fi corectate de sistemul colectare-restituire", a conchis directorul Institutului Economie de Piaţă.

Menţionăm că agricultorii au înregistrat în 2012 pierderi de circa 2,5 miliarde de lei ca urmare a secetei care le-a afectat producţia. Datele statistice arată că volumul producţiei agricole s-a redus în 2012 cu 22,4%, iar preţurile la produsele agricole au crescut cu 17,7%.

Articol scris de Virginia Nica

Sursa: eco.md

Etapele care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii de pomi, ca de altfel şi atunci când dorim să plantăm doar câţiva pomi în grădina de lângă casă, sunt următoarele: alegerea terenului, pregătirea terenului, stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea, săpatul gropilor, alegerea şi pregătirea materialului săditor, plantarea pomilor.

Alegerea şi pregătirea terenului

Terenul destinat plantării pomilor poate fi plan sau în pantă, situaţii care trebuie tratate diferenţiat, în sensul modului de executare a lucrărilor. Astfel, pe terenurile în pantă se pot executa terase individuale pentru prevenirea erodării sau drenaje în cazul unor infiltraţii de apă.

În general, atunci când se urmăreşte înfiinţarea unei plantaţii moderne, de mare randament şi eficienţă, se aleg terenuri plane, bine drenate, cu sol fertil şi uşor accesibile.

Pregătirea terenului destinat plantării constă în eliberarea lui de alte resturi, nivelarea, fertilizarea şi desfundarea (60 cm) sau arătura adâncă (30-35 cm), acolo unde este cazul (replantare după alţi pomi, când este vorba de oboseala solului) se lasă chiar 1-2 ani de odihnă.

Fertilizarea de bază se face cu îngrăşăminte organice (30-40 t/ha, gunoi de grajd) şi chimice (câte 200-300 kg/ha superfosfat şi sare potasică), respectiv 15-20 kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g sare potasică şi 50-60 g superfosfat la fiecare pom.

Distanţele de plantare şi pichetarea terenului

Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea terenului se face în funcţie de specie (vezi tabel) şi este diferită la seminţoase (măr, păr, prun) faţă de sâmburoase (cireş, vişin, prun, cais, piersic, etc.) şi arbuşti fructiferi sau la căpşun.

Dintre factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea pomilor şi de care trebuie să se ţină seama la stabilirea distanţelor de plantare se remarcă tipul portaltoiului (de vigoare mică, mijlocie sau mare) şi modul de conducere a pomilor (aplatizat, cu coroană globuloasă, vas etc.), precum şi tipul de livadă (clasică sau intensivă).

În orice caz, chiar şi atunci când trebuie plantaţi doar câţiva pomi în grădina casei, este bine să se ţină seama de aceste elemente, inclusiv de marcarea locului în care se va planta pomul cu un pichet (ţăruş), având în vedere longevitatea acestuia.

În general, direcţia rândurilor se pichetează de la N la S, pichetajul efectuându-se în dreptunghi (între rânduri distanţa este mai mare, iar pe rând distanţele sunt mai mici) sau în pătrat (distanţele sunt egale atât pe rând cât şi între rânduri). În cazul terenurilor cu o pantă uşoară, pichetarea se face în paralelogram (ca şi cel în dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale două câte două) sau în chinconz (în triunghi echilateral).

Atunci când se doreşte plantarea pomilor sau arbuştilor pe terenuri neamenajate sau pe pante se face pichetaj individual sau pe curbele de nivel. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, la pichetarea pentru înfiinţarea de plantaţii intensive, rândurile de pomi se plasează întotdeauna perpendicular pe axul drumurilor principale.

Materiale necesare: ruletă, ţăruşi, jaloane de 1,5-2 m.

Săpatul gropilor

Această lucrare se execută cu puţin timp înainte de plantare şi constă în scoaterea pământului de lângă pichetul care marchează locul plantării pomului, cu cazmaua (hârleţ).

Dimensiunile gropii sunt variabile, în funcţie de teren (desfundat sau nedesfundat) şi sunt cuprinse între 30 x 30 x 30 cm şi 60 x 60 x 40 cm, uneori mai mici.

Este recomandat ca stratul de pământ mai fertil de la suprafaţă să se aşeze separat pe marginea gropii, el urmând ca la plantare să se plaseze în zona rădăcinilor (spre fundul gropii).

Alegerea şi pregătirea materialului săditor

Alegerea şi pregătirea materialului săditor pentru plantare este o operaţie esenţială, de care depinde starea viitoarei plantaţii, respectiv prinderea şi creşterea pomilor.

La plantare se folosesc pomi atât din câmpul II al pepinierei (sub formă de vergi, cu sau fără lăstari anticipaţi) sau pomi cu coroană din câmpul III. Este bine ca materialul săditor să fie procurat numai din pepiniere autorizate, aceasta fiind o garanţie în privinţa autenticităţii soiului dorit, cât şi a sănătăţii acestuia din punct de vedere virotic.

După cumpărare, până în momentul plantării definitive, pomii trebuie stratificaţi în şanţuri (gropi), unde rădăcinile sunt acoperite bine cu pământ reavăn. Este indicat să se aleagă pomi cu rădăcinile cât mai mari şi intacte, cu muguri bine formaţi şi lemnul ramurilor copt, preferându-se cei cu ramuri laterale numeroase (anticipaţii), care accelerează formarea scheletului, implicit intrarea pe rod timpurie (anul 3 la măr, anul 4 la prun etc.).

Înainte de plantare, rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, înlăturându-se cele rupte, rănite sau mucegăite, după care se face mocirlirea celor rămase într-un amestec de pământ, balegă proaspătă de vită şi apă, în scopul asigurării unei aderenţe mai bune a pământului pe rădăcini şi pornirea creşterii.

Plantarea pomilor

Practic, plantarea pomilor se face de obicei primăvara, devreme, la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, în funcţie de mersul temperaturilor. Specialiştii recomandă însă plantarea de toamnă, înaintea venirii îngheţurilor, deoarece refacerea sistemului radicular şi pornirea în vegetaţie primăvara au loc mai timpuriu, cu efecte benefice asupra creşterii (mai mari cu 20-30%) şi coacerea lemnului anual.

În ceea ce priveşte tehnica de plantare, (vezi figură) după aşezarea pomului în groapă, cu tulpina lângă pichet şi cu punctul de altoire puţin mai ridicat decât nivelul gropii (cu 2-3 cm), se aruncă pământul din stratul fertil pe rădăcină, până aceasta se acoperă.

Urmează tasarea prin călcarea pământului în jurul pomului, după care se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi şi se tasează din nou, încât punctul de altoire ajunge la nivelul solului. De menţionat că o plantare prea adâncă întârzie pornirea în vegetaţie a pomilor.

La plantare, pentru o bună execuţie a operaţiei, este nevoie să se lucreze în echipă de două persoane; cineva ţine pomul în poziţie corectă, iar celălalt aruncă pământul şi tasează uniform pentru a nu rămâne spaţii goale. De altfel, o probă necesară pentru verificarea plantării corecte, se face prin apucarea pomului de vârf şi tragerea lui uşoară în sus. Când operaţia s-a efectuat corect, varga sau pomul nu se smulg din pământ.

O bună prindere a pomilor presupune şi o udare imediat după plantare, mai ales în anii secetoşi sau cu perioade lungi fără precipitaţii atmosferice.

Tehnica plantării pomilor

Distanţe de plantare la pomi, arbuşti şi căpşun

Sursa: revista-ferma.ro

Exportatorii polonezi de alimente acuză campania protecţionistă dusă de cehi şi de slovaci în domeniului consumului de alimente.

În opinia jurnaliştilor de la Gazeta Wyborcza, „exportul de alimente a devenit o specialitate poloneză". „În 2012 am exportat în valoare de 17 miliarde de euro, faţă de 11,7 miliarde în 2008", explică ziariştii, care adaugă că „producătorii de alimente din Cehia şi Slovacia sunt prea slabi pentru a face faţă competiţiei".

Polonezii îl acuză pe ministrul slovac al agriculturii, Lubomir Jahnatek, că a făcut declaraţii publice referitoare la „calitatea slabă" a alimentelor produse în Polonia.

Slovacia importă aproape 60% din necesarul de alimente, principala sursă fiind Germania. Produsele germane sunt însă mai scumpe decât cele poloneze şi nu sunt văzute drept o ameninţare de către producătorii autohtoni.

Sursa: recolta.eu