Știri

Două noi focare de febră porcină africană au fost raportate recent de Rosselkhoznadzor, agenția de control veterinar din Federația Rusă.

Ambele focare au fost depistate în zone sălbatice, unul în regiunea Tver, unde a mai izbucnit anul trecut o epidemie de pestă porcină, iar celălalt în regiunea Tula.

Potrivit raportului Rosselkhoznadzor, Institutul de Cercetare a Virologiei şi Microbiologiei Veterinare a prelevat probe patologice de la carcasele de mistreț descoperite la Sarmanto, în districtul Venesky şi a identificat material genetic care atestă prezenţa pestei porcine africane. Carcasele de mistreț au fost distruse prin ardere, conform normelor sanitar veterinare.

În regiunea Tver, virusul de pestă porcină africană a fost depistat în zonele Denkovo, Romashin şi Maksyaeevo, în carcasele a nouă mistreți descoperiți morți.

De menţionat că pesta porcină africană este o boală infecţioasă specifică suideelor, de natură virală, caracterizată prin febră, tulburări generale grave şi leziuni septice.

Sursa: recolta.eu

Fabricile de lactate acuză lipsa materiei prime, pe fondul secetei care a afectat domeniul agricol anul trecut. În aceste condiţii, producătorii intenţionează să utilizeze lapte de import, dar invocă taxele prea mari. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că aceste companii vor beneficia de sprijinul necesar.

Cei mai mari procesatori de lapte din ţară susţin că din cauza crizei de materie primă au sistat exporturile.

"În 2007 am exportat 1.300 de tone de lapte praf. Exporturile s-au redus substanţial, şi, de fapt, au fost sistate", susţine procesatorul de lapte din Bălţi, Elena Belan.

"Noi nu am îndeplinit comenzile toate anul acesta, fiindcă nu am avut producţie suficientă. Cam 20 la sută din comenzi nu le-am îndeplinit", spune procesatorul de lapte din Râşcani, Gheorghe Angheluş.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că producătorii de lapte vor beneficia de asistenţa necesară.

"Noi putem accepta o cotă oarecare de lapte, care să intre în Republica Moldova fără a fi taxat şi asta o vor face exact acele întreprinderi mari care au nevoie de mai mult lapte şi au piaţă de desfacere. Pentru a-i afecta mai puţin pe cei care lansează businessul", a declarat ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Vasile Bumacov.

Mai mulţi fermieri din ţară au fost nevoiţi, în acest an, să-şi sacrifice animalele din cauza lipsei furajelor. Pentru a mări numărul de vaci mulgătoare, Ministerului Agriculturii a acordat crescătorilor de animale subvenţii în valoare de 12 milioane de lei. Pentru fiecare animal, statul a acordat 500 de lei.

Sursa: publika.md

Consiliul Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale a aprobat, la 19 martie curent, un credit de 10 milioane de dolari SUA pentru diminuarea consecinţelor secetei severe care a afectat în vara anului trecut agricultura Moldovei, comunică MOLDPRES.

"Proiectul „Asistenţă de urgenţă pentru agricultură" va reduce riscul amplificării în 2013 a efectelor secetei din 2012", a menţionat Abdoulaye Seck, manager de Ţară pentru Banca Mondială în Moldova. El a adăugat că Proiectul va acorda beneficii monetare fermierilor din cele mai afectate raioane care au semănat în toamna anului 2012 grîu şi care vor cultiva porumb în 2013.

Suportul de urgenţă este în acord cu Strategia de Parteneriat a Băncii Mondiale pentru Moldova. Acest proiect complementează alte două proiecte, care sînt în prezent în curs de implementare, „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova" şi „Competitivitatea agriculturii Moldovei".

Asistenţa financiară oferită de Banca Mondială va merge la producătorii de grîu şi de porumb şi la procurarea furajelor pentru a preveni reducerea numărului de animale în cele mai afectate raioane.

Seceta severă din vara anului trecut a compromis recoltele de grîu, porumb, floarea-soarelui şi de alte culturi şi a dus la scăderea produsului brut în sectorul agrar cu 29,2 la sută, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Producătorii de cereale au primit cîte 119.90 lei per hectar de la stat, compensaţie pentru acoperirea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grîului de toamnă pentru recolta anului 2013. Pentru procurarea cerealelor furajere fermierii au primit o compensaţie de 499 de lei pentru un animal.

Potrivit regulamentului aprobat de către Guvern, în scopul diminuării consecinţelor secetei din 2012 şi susţinerii producătorilor la semănatul grîului de toamnă pentru recolta anului 2013, precum şi în scopul păstrării şeptelului de animale, vor fi alocate 50 de milioane de lei.

De la momentul aderării Republicii Moldova la Banca Mondială, în anul 1992, Moldova a beneficiat de o sumă totală de 950 de milioane de dolari SUA, alocată unui număr de 46 de proiecte realizate în ţară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 12 proiecte active cu un angajament total de 296 de milioane de dolari SUA. Domeniile de suport includ educaţia, asistenţa socială, e-guvernarea, sănătatea, apa şi canalizarea, agricultura, dezvoltarea businessului şi altele.

Sursa: moldpres.md

Marea Britanie a importat 305,5 mii tone grâu în decembrie 2012, din care 107 mii tone au provenit din Germania. Aceasta este cea mai mare cantitate lunară importată înregistrată din iulie 1992. În decembrie 2011 s-au importat doar 93,8 mii tone grâu.

Cumulat, în sezonul iulie-decembrie 2012 s-au importat 1,3 milioane tone grâu, cu mult mai mult decât în perioada precedentă a sezonului trecut, când s-au importat 881,9 milioane tone.

În ultima lună a anului trecut, Marea Britanie a exportat numai 35 mii tone grâu, iar în primele 6 luni ale sezonului exportul total a fost de 512 mii tone, comparativ cu 1,5 milioane tone cât s-au exportat în perioada iulie - decembrie 2011.

Tot în decembrie 2012 s-au importat 88,6 mii tone orz şi 13,3 mii tone ovăz.

ARGENTINA
Producţie bună de porumb

Oficialităţile din Buenos Aires estimează, pentru sezonul 2012/2013, o producţie de porumb de 25 milioane tone. Vremea uscată şi caldă din luna ianuarie a redus din randamentul potenţial al culturilor şi a modificat prognoza privind viitoarea producţie. În ultimul raport, USDA a estimat producţia de porumb a Argentinei la 27 milioane tone.

În condiţiile în care se va realiza o producţie de 25 milioane tone porumb, aceasta ar reprezenta o creştere cu 16% faţă de sezonul trecut (şi va fi cea mai mare din ultimele 13 sezoane), când seceta prelungită a limitat producţia la 21,5 milioane tone.

În ceea ce priveşte producţia de soia (2012/2013), oficialii argentinieni apreciază că aceasta va fi de 50 milioane tone, în timp ce previziunile USDA estimează că se vor recolta 53 milioane tone soia.

UCRAINA
Mai mult ulei de floarea soarelui

Producţia de ulei de floarea soarelui, în luna ianuarie, a fost de 338 mii tone, cu 2% mai mult decât în luna decembrie 2012 şi cu 0,6% mai mult decât în ianuarie 2012.

În ultimele cinci luni ale sezonului curent, în Ucraina s-au produs 1,635 milioane tone ulei de floarea soarelui, cu aproape 1% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

KAZAHSTAN
Au început însămânţările de primăvară

Anul acesta, după Ucraina şi Rusia, şi Kazahstanul a început mult mai devreme campania de semănat de primăvară faţă de anul trecut. Până la data de 21 februarie, în 21 de ferme s-au semănat primele 3 mii de hectare, în partea de sud a Kazahstanului.

În Ucraina, până la 20 februarie erau deja semănate 15 mii de hectare, iar în Rusia fermierii au început campania de semănat de primăvară.

BULGARIA
Exporturi mai mari

În perioada 1 iulie 2012 - 28 ianuarie 2013, Bulgaria a exportat 1,911 milioane tone, cu puţin mai mult decât în aceeaşi perioadă din sezonul 2011/2012, când au fost exportate 1,798 milioane tone. Din totalul exporturilor efectuate în sezonul 2012/2013, către statele Uniunii Europene au plecat 1,7 milioane tone grâu şi 210,561 mii tone au plecat în afara UE.

În aceeaşi perioadă din 2012/2013, au fost exportate 300,74 mii tone orz (faţă de 305,5 mii tone în aceeaşi perioadă din 2011/2012) şi 214,133 mii tone porumb (740,3 mii tone porumb în perioada similară din 2011/2012).

Exportul bulgar de floarea soarelui a fost de 317 mii tone în perioada septembrie-decembrie 2012, cu 28% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2011. Principala destinaţie continuă să fie statele UE. În primele 15 zile ale lunii ianuarie 2013, Bulgaria a exportat doar 6 mii tone floarea soarelui, faţă de 50 mii tone cât s-au exportat în perioada 1-14 ianuarie 2012.

Prin portul Varna, de la începutul anului 2013, au fost exportate 110 mii tone cereale, mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2012, prin portul Varna au fost manipulate 400 mii tone cereale. Pentru creşterea capacităţii portuare este necesară o investiţie de 60 milioane euro într-un nou terminal.

UE
Noi taxe la importul de etanol

Producătorii americani de etanol critică Uniunea Europeană pentru impunerea de noi taxe vamale pentru importul de etanol, ceea ce va conduce la o creştere cu 10 la sută a preţului etanolului american vândut în Europa (cca. 0,25 USD/galon).

De pe urma efectelor acestor taxe vor beneficia producătorii din Germania, Franţa, Marea Britanie şi alte state producătoare de energie regenerabilă dar, în acelaşi timp, ameninţă să sporească tensiunile comerciale transatlantice.

Taxa vamală de 62,30 euro/tonă are drept scop împiedicarea exportatorilor americani de etanol să vândă în Europa sub costul de producţie. Noua taxă vamală a intrat în vigoare odată cu publicarea oficială din 25 februarie şi, conform declaraţiilor de la Bruxelles, are drept scop protejarea producătorilor europeni de biocombustibili care au suferit "un prejudiciu material", ca urmare a importurilor de dumping din Statele Unite în anii 2010-2011.

Producătorii americani de etanol au înregistrat în ultimele 12 luni o creştere a cotei de piaţă, ajungând la 15,7%, comparativ cu 1,9%, cât aveau în anul 2008.

BELARUS
Record la rapiţă

În Belarus, principala cultură pentru ulei este rapiţa. Nici floarea soarelui şi nici soia nu s-au cultivat înainte de 2012. Anul trecut s-au recoltat 705 mii tone rapiţă, cu 86% mai mult decât în 2011 şi cu aproape 15% mai mult decât precedentul record, înregistrat în anul 2009. Tot anul trecut s-a cultivat experimental floarea soarelui şi soia şi, chiar în condiţiile meteo dificile din vara trecută, s-au obţinut rezultate încurajatoare.

Sursa: revista-ferma.ro

Republica Moldova a livrat pe piaţa rusă 792,5 mii de decalitri de vinuri şi divinuri în 1 100 de loturi, de la începutul anului pînă la 18 martie, relatează MOLDPRES cu referire la un comunicat al Serviciului sanitar federal Rospotrebnadzor.

Toate probele de producţie alcoolică şi vinuri moldoveneşti expertizate în laboratoarele Rospotrebnadzor în ianuarie-martie 2013 au corespuns normativelor igienice, constată autoritatea sanitară.

Totodată aceasta anunţă că în prezent exportă vinuri pe piaţa rusă „doar 16 întreprinderi" din Republica Moldova. După ce în anul trecut mai mulţi producători au primit autorizare pentru exportul de produse alcoolice pe piaţa rusă, numărul combinatelor vinicole moldoveneşti care pot efectua livrări în Federaţia Rusă s-a apropiat de 50. Rospotrebnadzor informa la sfîrşitul anului 2012 că a solicitat mostre şi documentaţia de la încă patru întreprinderi moldoveneşti pentru a fi supuse procedurii de înregistrare de stat a vinurilor îmbuteliate în vederea exportului pe piaţa rusă.

Este o tendinţă sezonieră, la început de an exporturile sînt relativ reduse, astfel a explicat numărul relativ mic de întreprinderi care exportă produse alcoolice în Rusia, ministrul Agriculturii în exerciţiu Vasile Bumacov, solicitat de MOLDPRES. Astfel în primul trimestru al anului trecut Rospotrebnadzor a verificat în vamă 1155 loturi de băuturi alcoolice în volum de circa 89 mii decalitri.

„La început de an vinificatorii sînt obligaţi să treacă prin anumite proceduri, inclusiv să procure timbre de acciz, ca urmare şi numărul celor care livrează producţie este mai mic", a afirmat Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova. El a adăugat că după criza vinului din 2006, vinificatorii sînt mai precauţi şi testează şi alte pieţe decît cele din est, nu întîmplător ponderea livrărilor de vinuri moldoveneşti în Europa s-a dublat.

Recent Serviciul sanitar federal Rospotrebnadzor a anunţat că iniţiază procedura de examinare a posibilităţii de extindere a nomenclaturii produselor alcoolice din Moldova livrate pe piaţa rusă, în condiţiile în care există mai multe cereri din partea unor companii moldoveneşti. „Continuă să parvină solicitări de la producătorii de produse alcoolice din Republica Moldova. Peste 10 companii moldoveneşti planifică să-şi extindă lista de produse exportate în Federaţia Rusă", se arăta într-un comunicat al instituţiei.

Exporturile de băuturi alcoolice din R. Moldova pe piaţa rusă au depăşit în anul trecut 36 milioane de litri, potrivit datelor Rospotrebnadzor.

Sursa: moldpres.md

În contextul desfășurării ședinței Comisiei mixte interguvernamentale moldo-cehe de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, pe 19 martie 2013, la Chișinău, Camera de Comerţ şi Industrie a organizat o reuniune a oamenilor de afaceri din cele două state. La întrunire au luat parte factori de decizie, 6 reprezentanți ai mediului de afaceri din Cehia și cca 30 de agenți economici autohtoni.

În luarea sa de cuvînt, viceministrul economiei, Octavian Calmâc, președintele părții moldovenești a Comisiei, a spus că, odată cu înființarea Comisiei mixte interguvernamentale moldo-cehe, cu trei ani în urmă, relațiile comerciale dintre Moldova și Cehia au avut o dinamică pozitivă. "Am colaborat eficient în sectoarele transport, energie, standardizare, protecția consumatorilor ș.a. Pentru atragerea investițiilor și intensificarea schimburilor comerciale, vom susține și vom identifica în continuare noi domenii și noi proiecte."

Viceministrul Industriei și Comerțului al Cehiei, Milan Hovorka, președintele părții cehe a Comisiei, a accentuat că, țara sa susține Republica Moldova în aspirațiile de europene și salută negocierile privind semnarea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Comprehensiv cu UE. "Vă vom oferi suport pentru ca aceste negocieri să fie finisate în 2013, iar Acordul să fie cât mai avantajos pentru economia Republicii Moldova. Totodată, întreprinzătorii trebuie să fie pregătiți să facă față liberei concurențe. La momentul actual, datorită creșterii volumului schimburilor comerciale, pe piața cehă s-a diversificat oferta de mărfuri moldovenești. Suntem dispuși să vă oferim experiența noastră în vederea depășirii provocărilor liberalizării pieței".

După partea oficială, au avut loc întrevederi bilaterale. Din componenţa delegaţiei cehe au făcut parte companii ce activează în sfera bancară, credite investiţionale şi de finanţare a activităţilor de export, sisteme informaţionale, consultanţă şi logistică, agricultură și cercetare, producerea materialelor acrilat.

Prezent la reuniune, întreprinzătorul Leonid Cocier a spus că, și-a găsit parteneri de afaceri în Cehia, cu susținerea cărora dorește să înființeze o fermă, în Orhei. "Inițial, vom avea 100 de bovine pentru producerea laptelui. Deoarece avem nevoie de investiții, am venit să negociez cu o instituție bancară cehă pentru a afla care sunt condițiile de contractare a creditelor."

Conform datelor BNS, volumul comerţului exterior al Moldovei cu Cehia, pentru anul 2012, a înregistrat suma de 81,9 mil. USD, cu 15,35% mai mult comparativ cu anul precedent. Exportul de mărfuri realizat în perioada de referință a însumat 16,9 mil. USD, crescând cu 49,5% faţă de 2011. Cehia deţine o pondere de 0.78% în volumul total al exportului RM.

Importul de mărfuri efectuat în 2012 în Republica Moldova din Cehia a însumat 65 mil. USD şi a înregistrat o creștere de 8,87 % în raport cu anul 2011. Cehia deţine o pondere de 1.25 % în volumul total al importului RM.

Lucrările Comisiei moldo-cehe se vor încheia la 20 martie prin semnarea Protocolului celei de a IV-a reuniuni a Comisiei moldo-cehe pentru cooperare economică, industrială și tehnico-științifică.

Sursa: chamber.md

Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) va organiza o vizită de studiu în Spania pe tema "Tehnologii avansate de recoltare şi post-recoltare a strugurilor de masă" pentru participanţii la lanţul valoric al strugurilor de masă din Republica Moldova, în perioada iulie 2013.

Scopul vizitei este de a susține producătorii de struguri de masă și operatorii post-recoltare în efortul lor de sporire a potențialului de comercializare a produsului, în special pe piețele de export.

ACED încurajează să depună cereri de și consultanții în domeniu. Activitățile principale pe durata evenimentului vor fi: - Scheme de plantare și conducere a coroanei; - Soiuri de struguri de masă; - Prelucrarea solului și aplicarea fertilizanților; - Protecția integrată a plantațiilor; - Practici de irigare și conservare a apei; - Maturitatea strugurilor și practici de recoltare; - Pre-răcirea și păstrarea îndelungată; - Procesul de ambalare și livrare a strugurilor.

ACED va fi responsabil de organizarea vizitei de studiu, de rezervarea biletelor de avion, și va oferi suport la solicitarea vizelor pentru participanți. De asemenea, ACED va acoperi costurile pentru vize și cazare în Spania, precum și pentru organizarea propriu-zise a vizitei.

Misiunea ACED este sporirea performanţelor sectorului agricol din Moldova. Proiectul oferă instruire tehnică şi managerială, asistenţă tehnică şi servicii de marketing cu scopul de a fortifica lanţurile valorice existente şi a favoriza dezvoltarea lanţurilor valorice noi.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să luați legătura cu ACED prin email [email protected] sau telefon 022-565-265, sau să vizitați situl www.aced.md

Forumul a fost organizat la data de 5 martie curent, la Bruxelles, de compania Syngenta şi Organizaţia europeană a proprietarilor de teren (European Landowners Organization - ELO).

„Acest forum are loc anual, la Bruxelles, şi marchează un început frumos al primăverii. Forumul privind Viitorul Agriculturii (FFA) reprezintă atât o oportunitate excelentă pentru angajaţii companiei Syngenta de a purta dialoguri deschise cu partenerii de business şi factorii decidenţi pe tema agriculturii, cât şi o platformă ideală, unde compania noastră îşi demonstrează preocuparea în dezbaterea şi dezvoltarea politicilor de viitor în agricultură şi susţinerea unei agriculturi intensive durabile la nivel european", a declarat dl Andrei Măruţescu, Head of Corporate Affairs Black Sea CU - Syngenta Agro SRL.

Al 6-lea Forum privind Viitorul Agriculturii a avut loc în contextul discuţiilor actuale la cel mai înalt nivel privind reforma Politicii Agricole Comune şi finalizarea acesteia. Întrebarea pusă în acest moment este în ce măsură reforma PAC rămâne un simplu mecanism în gestionarea subvenţiilor pentru fermieri sau dacă va putea deveni un catalizator pentru intensificarea durabilă a agriculturii europene, punându-le la dispoziţie producătorilor agricoli instrumentele necesare, tehnologiile şi expertiza pentru a deveni mai competitivi pe piaţa globală.

Reforma va fi analizată şi faţă de alte politici agricole din diferitele parţi ale lumii. Ţinând cont de criza economică şi financiară, securitatea şi siguranţa alimentară şi de mediu rămân în topul agendei de discuţii. Evenimentul a avut ca temă intensificarea durabilă a producţiei alimentare, în contextul provocărilor legate de mediu.

Forumul cu o listă impresionantă de vorbitori a oferit un cadru deschis de dezbatere privind viitorul agriculturii. S-au exprimat o serie de preocupări legate de concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual şi negocierile reformei Politicii Agricole Comune.

Au participat reprezentanţi ai sectorului privat şi cel public, ai instituţiilor europene, ai societăţii civile, ai mediului diplomatic şi academic.

Printre vorbitori s-au numărat: Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, Robert Zoellick, fost preşedinte al Băncii Mondiale (2007-2012), Franz Fischler, preşedintele fundaţiei RISE şi fost comisar european pentru agricultură, Paolo De Castro, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, şi Janez Potocnik, comisarul pentru mediu.

Lucrările dezbătute pe sesiuni au fost deschise de dl F. Fischler, care s-a referit la tema evenimentului privind intensificarea durabilă a producţiei alimentare în contextul provocărilor legate de mediu. Discursul preşedintelui Barroso a reliefat rolul major al Politicii Agricole Comune (PAC) - „o politică cu adevărat europeană" - în vederea asigurării unei creşteri durabile. Acesta a atras atenţia care ar putea fi consecinţele unei fragmentări a pieţei agricole cu 27 de politici diferite şi a arătat că agricultura UE reprezintă unul dintre sectoarele cele mai competitive la nivel global.

Dl J.M. Barosso a subliniat că succesul PAC este legat de capacitatea sa de a fi adaptată, iar unul dintre aspectele cele mai sensibile pentru viitorul agriculturii este durabilitatea ecologică. Preşedintele Comisiei Europene consideră important a răspunde cererii tot mai mari de alimente, plecând de la un progres tehnologic echilibrat şi, în acelaşi timp, sunt necesare protejarea mediul şi adaptarea la schimbările climatice.

Pentru "înverzirea autentică a PAC", a dat asigurări că se doreşte ca această schimbare să fie cât mai simplă pentru agricultori. De asemenea, şi-a exprimat convingerea că pentru multe sectoare economice, dar în special pentru sectorul agricol, nu există competitivitate pe viitor fără a integra provocările de mediu, fără o utilizare raţională a resurselor naturale sau fără a proteja biodiversitatea.

Dl R. Zoellick a subliniat rolul agriculturii pentru ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente şi a atras atenţia asupra unor schimbări structurale majore în viitor. Acesta a trecut în revistă ultimele evoluţii la nivel mondial privind preţurile produselor agricole şi a insistat asupra productivităţii şi deschiderii comerţului agricol, pentru a răspunde provocărilor legate de volatilitatea tot mai mare. Totuşi, se aşteaptă o creştere constantă a preţurilor produselor agricole, după o lungă perioadă de scădere. Investiţiile trebuie adaptate specificului ţărilor, iar politicile legate de mediu trebuiesc integrate cu cele agricole. Este nevoie de investiţii în agricultură legate de mediu şi climă (climate smart agriculture).

La sesiunea privind reforma PAC, dl De Castro s-a referit la o serie de aspecte esenţiale legate de buna funcţionare a lanţului agroalimentar, importanţa asocierii producătorilor, concentrarea ofertei de produse şi extinderea sistemului de contractualizare. Preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European a relevat faptul că producătorii agricoli au fost cei mai afectaţi de volatilitatea preţurilor şi practicile comerciale neloiale. De aceea, este necesară respectarea principiilor de bune practici, cu reguli valide pentru întreaga UE. În acest sens, a subliniat că amendamentele PE conţin propuneri concrete legate de un sistem normativ simplificat pentru organizarea producătorilor şi asociaţiilor interprofesionale, precum şi pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor.

Cu privire la concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (MFF), acesta a subliniat că va fi o majoritate largă a PE care nu se va exprima în favoarea acordului din Consiliu. De asemenea, consideră că, dacă MFF se va aproba în forma actuală, nu va reprezenta o oportunitate de creştere pentru UE, ci un cost, ceea ce nu este acceptabil.

Dl Potocnik a subliniat că proporţia de 30% pentru înverzirea plăţilor directe este foarte binevenită, dar trebuie să fie legată de biodiversitate, apă, sol şi climă. Consiliul European nu s-a exprimat cu privire la includerea directivei-cadru privind apa şi cea legată de utilizarea durabilă a pesticidelor la normele privind eco-condiţionalitatea. Comisarul pentru mediu a precizat că nu este de acord cu flexibilitatea între piloni, considerând că cel de-al doilea pilon este cel care asigură schimbări structurale reale pentru modernizarea agriculturii. Fermierii activi trebuie să menţină zona rurală. Acesta a arătat că va fi fundamental să se menţină parteneriatul dintre mediu şi agricultură; în cazul în care acest parteneriat este rupt, ar putea conduce la crearea unui fond separat pentru mediu şi la o mai mare reglementare.

În concluzia forumului, dl Fischler a subliniat următoarele aspecte, referindu-se la diferitele schimbări preconizate în domeniul agricol:

• creşterea constantă a preţurilor produseloragricole după o lungă perioadă de scădere - se prevede o creştere constantă a preţurilor în următorii 10-15 ani;
• profitabilitatea sectorului agricol alUE nu va creşte, în acord cu ultimele informaţii furnizate de Comisie;
• dezvoltarea unor noi instrumente pentru acontracara fenomenul volatilităţii preţurilor;
• intensificarea durabilă - analiza uneinoi forme de decuplare (decoupling input, at least partially, from output);
• inovarea ar trebui sprijinită în cadrulreformei PAC (knowledge per hectare);
• asigurarea echilibrului celor 3 componente:economică, ecologică şi socială;
• bioeconomia - tehnologia are un rolcrucial şi poate reprezenta o nouă oportunitate pentru sectorul agricol al UE;
• optimismul exprimat cu privire laviitorul agriculturii din Africa;
• reforma PAC - în acest moment, în acord cu evoluţiile din PE şi Consiliu şi discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, direcţia ar fi mai degrabă „o oportunitate pierdută decât un succes", însă se aşteaptă rezultatul negocierilor - Parlament European-Consiliu
• referitor la înverzire, acceptarea dublei finanţări implică un risc foarte mare de a pierde ulterior; aplicarea unor măsuri diferite de echivalenţă în statele membre prezintă un risc clar de a avea mai multă birocraţie şi nu o politică mai durabilă;
• schema micilor fermieri aduce simplificare pentru o treime din agricultorii UE;
• pentru perspectiva financiară multianuală se aşteaptă votul din PE şi etapa negocierilor;
• ar fi necesară o evaluare intermediară, de o importanţă deosebită pentru rezultatele reformei PAC.

Următorul forum privind Viitorul Agriculturii va avea loc la data de 1 aprilie 2014.

Sursa: agrimedia.ro

Într-o mare parte a Europei de Est, terenurile agricole sunt uşor accesibile şi de multe ori pe întinderi mari, iar investitorii străini au profitat de avantaje şi au investit în regiune, relatează Financial Times.

Spre exemplu, cel mai mare teren închiriat în Ucraina de către grupul olandez Theeuwes, depăşeşte 250 de hectare - de 10 ori mărimea unei ferme medii din Olanda - ceea ce scade costurile de producţie considerabil.

Cei mai mulţi investitori închiriază, în loc să deţină fermele, din cauza restricţiilor aplicate încă străinilor cu privire la proprietatea asupra terenurilor într-o mare parte din regiune. Contractele de leasing sunt, de obicei, pe o durată care variază între 5 şi 15 ani, şi doar câţiva şi-au asigurat un contract pe 30 de ani.

Unul dintre aceşti investitori în regiune este Kristof Szabadhegy, un american de origine ungară care a ajuns să facă agricultură, după ce a lucrat 10 ani la grupul de consultanţă în afaceri Deloitte. În 2005, Kristof, împreună cu fratele său, au preluat o fostă fermă de stat, în ruină, din apropierea conacului familiei sale, achiziţionat la rândul său prin proceduri de faliment. Multe astfel de ferme s-au luptat să supravieţuiească după căderea comunismului, după ce a fost transformate în cooperative conduse de către săteni lipsiţi de experienţă şi de capital.

În calitate de cetăţeni ungari, cei doi fraţi au voie să deţină teren. Preţurile de aproximativ 4.000 de euro pe hectar sunt semnificativ mai mici decât în Europa de Vest, unde în anumite zone hectarul ajunge la 30.000 de euro (părţi din Benelux), explică Kristof Szabadhegy.

Investitorii au putut cumpăra clădirile fermei, maşinile agricole şi alte bunuri, în condiţiile în care restricţiile privind străinii se aplică doar dreptului de proprietate directă asupra terenurilor agricole.

În teorie, în condiţiile aderării Ungariei la UE, aceste restricţii sunt pe cale de a fi eliminate treptat. Cu toate acestea, aşa cum se întâmplă în mai multe ţări din regiune, guvernul de la Budapesta ridică noi obstacole pe fondul temerii că terenurile vor fi achiziţionate de către vecinii mai bogaţi.

O diferenţă importantă pentru investitorii din Serbia şi România este că străinilor le este permis să cumpere teren. Acest lucru s-a dovedit important pentru familia austriacă Bardeau, care a vizat zona Banatului, la graniţa României cu Serbia şi Ungaria, cu terenuri bune şi o moştenire a unui trecut în Imperiul Austro-Ungar. "Ştim cine erau proprietarii terenului", afirmă Bardeau. "Nimeni nu poate veni pe viitor să spună că este al lor", adaugă el. Familia a achiziţionat teren de la circa 14.500 de mici proprietari de terenuri şi închiriază de la alţi 1.500 - fiind nevoie de o echipă de şapte pentru a gestiona achiziţiile şi închirierile sale.

Spre deosebire de unii investitori, Tom Green, directorul executiv al Spearhead International - unul dintre cei mai mari fermieri din regiune, cu peste de 70.000 de hectare - preferă să închirieze terenuri, eliberându-şi astfel capitalul pentru investiţii. Pe de altă parte, noii investitori trebuie să investească în infrastructură şi utilaje. Spre exemplu, Spearhead a cheltuit doar anul trecut 4 milioane de euro pentru depozitarea şi irigarea terenurilor sale.

Spearhead s-a dezvoltat în parte, din Greens of Sohan, afacerea de familie a lui Green (unul din cei mai importanţi producători britanici de legume), iar operaţiunile sale se întind acum spre Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi România.

Deşi mai multe ţări din regiune se descriu drept "coşul de pâine" al Europei, Ucraina este mai îndreptăţită decât majoritatea. Bogată în cernoziom, sau pământ negru, ţara se numără printre primii 10 exportatori de grâu la nivel mondial, fiind totodată responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, deşi îmbunătăţirea infrastructurii cu bani europeni a ajutat semnificativ, subvenţiile oferite de UE au avut şi un efect inflaţionist asupra preţurilor terenurilor. Agricultorii sunt, de asemenea, în competiţie cu investitorii financiari care văd în terenuri un bun în sine, în contrast cu un deceniu în urmă, explică Christoph Hartig, consultant pe probleme agricole.

Cu toate acestea, terenul rămâne ieftin după standardele occidentale şi, foarte important, disponibil, remarcă FT. Spre exemplu, în unele zone ale României, terenul poate fi încă achiziţionat cu 300 euro pe hectar, în timp ce în centrul Ucrainei un hectar poate fi închiriat cu 70 de euro pe an.

Sursa: capital.ro

O misiune de afaceri din Republica Moldova vizitează în perioada 18-29 martie mai multe state europene pentru a afla experienţa acestora în producerea şi asamblarea cazanelor moderne de ardere a combustibilului din biomasă.

Misiunea de afaceri este o iniţiativă a Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă" şi a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Reprezentanţi de la 7 companii naţionale din sectorul energetic precum şi experţi de la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul de Eficienţă Energetică vor vizita întreprinderi de producere a cazanelor de ardere a combustibililor din biomasă din Cehia, Polonia şi România, vor face schimb de experienţă, vor avea întâlniri cu oamenii de afaceri din sectorul bioenergetic, precum şi cu autorităţi naţionale responsabile de domeniul de regenerabile şi eficienţă energetică.

„Este important ca, de rând cu producerea combustibilului din biomasă, Republica Moldova să avanseze şi în producerea şi asamblarea cazanelor pe bază de biomasă. O asemenea abordare complexă va contribui la dezvoltarea tehnologiilor moderne de valorificare a potenţialului energetic al biomasei", a declarat Mihai Lupu, şef al Serviciului monitorizare a eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă din cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Oamenii de afaceri din Republica Moldova vor acumula informaţie adiţională pentru dezvoltarea pieţei locale a cazanelor pe biomasă produse în ţările europene, vor stabili relaţii de colaborare cu liderii în dezvoltarea tehnologiilor de ardere a combustibilului din biomasă din Cehia, Polonia şi România.

„Vizita de studiu este una premergătoare lansării Programului destinat gospodăriilor casnice în cadrul căruia cel puţin 500 de familii vor putea cumpăra cazane moderne de ardere a brichetelor şi peletelor, produse sau asamblate în Republica Moldova, o parte din costuri fiind rambursate din fondurile Proiectului Energie şi Biomasă. Misiunea de afaceri vine să ajute companiile naţionale din sector să stabilească relaţii comerciale de colaborare cu producătorii de cazane moderne pe bază de biomasă din ţările Uniunii Europene şi să transpună activitatea acestora în Republica Moldova ", a informat Nicolae Zaharia, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

Sursa: biomasa.aee.md