După o toamnă foarte secetoasă – care a pus la încercare priceperea fermierilor în a valorifica puţina apă din sol pentru a înfiinţa culturi de rapiţă bine încheiate -, dar şi foarte lungă – care a făcut ca suprafeţele cu cereale de toamnă să revină la normal, iarna blândă şi destul de umedă a refăcut necesarul hidric al solului şi a creat condiţii foarte bune pentru dezvoltarea culturilor semănate în toamnă.
Ploile din martie au provocat exces de umiditate, în special în vest, nord-vest şi în centrul ţării, iar temperaturile foarte scăzute au perturbat dezvoltarea culturilor, îndeosebi în zonele estice.
Fermierii sunt puşi în faţa unor noi provocări, începând cu eliminarea excesului de umiditate din solele afectate şi terminând cu monitorizarea extrem de atentă a fiecărei sole în scopul alegerii momentului optim pentru a erbicida, a afectua fertilizarea fazială sau pentru a aplica fungicidele şi insecticidele.
RAPIŢA
Tratamentele fungice – înainte de înflorit
Acolo unde răsărirea a fost bună, rapiţa are densităţi de 300.000-400.000 plante/ha, este foarte bine dezvoltată, cu plante viguroase şi ramificate corespunzător, iar cultura pune în valoare inputurile aplicate în toamnă şi la începutul primăverii.
În acestă perioadă, atenţia fermierului trebuie focusată pe protecţia culturii împotriva bolilor şi a dăunătorilor. Înaintea înfloritului trebuie aplicate fungicidele care să protejeze cultura împotriva: putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), pătării brune (Alternaria brassicae), făinării (Eurysiphe communis), putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) sau a putregaiului negru (Phoma lingam).
Aplicarea tratamentelor fungice este necesară acum mai mult ca oricând, mai ales că plantele foarte bine repornite în vegetaţie au fost supuse unui stres termic extrem şi unui surplus de umiditate, ceea ce ar putea crea condiţii optime de dezvoltare a patogenilor.
Începând cu faza de buton floral dezvoltat, obligatorie este protecţia împotriva dăunătorilor care atacă inflorescenţele: gărgăriţa seminţelor (Ceutorhynchus assimilis), ţânţarul silicvelor (Dasineura brassicae), gândacul păros (Epicometis hirta), afidele (Brevicoryne brassicae) şi mai ales gândacul lucios (Meligethes spp.).
CEREALELE DE TOAMNĂ
Atenţie la calitatea recoltelor
Culturile de cereale înfiinţate pe suprafeţe însemnate, intrate în iarnă cu stadii diferite de vegetaţie, s-au dezvoltat corespunzător la desprimăvărare şi au trecut cu bine peste perioada foarte rece din luna martie. Producţia de cereale de toamnă va fi foarte ridicată în acest an, iar decisivă pentru preţul recoltei va fi calitatea.
Solele fertilizate la începutul primăverii trebuie monitorizate atent, pentru a detecta momentul optim al aplicării tratamentelor împotriva complexului de boli foliare, a ultimei fracţii de azot şi a tratamentului doi sau, unde este cazul, trei pentru protecţia spicului. Menţinerea verde a aparatului foliar şi, în special, a frunzei stindard cât mai mult timp asigură nu doar umplerea corespunzătoare a boabelor, ci şi calitatea producţiei.
Un articol de Ion Voinea
Sursa: revista-ferma.ro
Comentarii