În contextul potențialului agricol semnificativ al Republicii Moldova, importul de utilaje agricole reprezintă unul dintre principalii indicatori ai activității investiționale și ai direcțiilor strategice de dezvoltare a complexului agroindustrial național.
Perioada analizată, 2022 – iulie 2025, are o relevanță aparte, întrucât cuprinde etapa de redresare post-criză a economiei, adaptarea la noile realități geopolitice și transformarea relațiilor comerciale.
Studiul structurii importurilor, al diversificării geografice, precum și al dinamicii de preț și de tipologie permite o evaluare aprofundată a tendințelor de mecanizare a agriculturii și identificarea direcțiilor strategice pentru sporirea competitivității la nivel regional și internațional.
Situația actuală a importurilor reflectă un sistem complex de interacțiuni între cerințele pieței interne, relațiile comerciale internaționale și preferințele tehnologice ale agricultorilor moldoveni.
Importul de tehnică – dinamica indicatorilor generali
Analiza complexă a importului de tractoare în Republica Moldova pentru perioada studiată relevă tendințe mixte.
Conform datelor, volumul total al livrărilor a fost de 54 591 unități de tehnică, cu o valoare totală de peste 5,88 miliarde lei moldovenești.
Perioada de vârf a importurilor a fost anul 2022, când în țară au fost introduse 16 454 tractoare, ceea ce reflectă o activitate investițională intensă în sectorul agricol.
Ulterior, anul 2023 s-a caracterizat printr-o scădere semnificativă a volumelor: numărul utilajelor importate a fost mai mic cu 15,2% ca unități și cu 33,9% ca valoare, fapt ce poate fi explicat prin saturarea pieței după un val de cerere accentuată.
În 2024, piața a arătat semne de stabilizare, iar în prima jumătate a anului 2025 importurile au însumat deja 9 758 unități. Reprezentarea grafică a volatilității pieței este ilustrată în figura 1.
Studiul structurii livrărilor în funcție de gradul de pregătire evidențiază dominanța utilajelor gata de exploatare. Conform datelor, pe tot parcursul perioadei analizate tractoarele asamblate au constituit majoritatea covârșitoare a livrărilor, reprezentând 81% din total.
Aceasta reflectă preferința importatorilor și a utilizatorilor finali pentru tehnică pregătită de utilizare imediată, în timp ce importul în stare demontată – care reprezintă 19% – prezintă un potențial interes pentru dezvoltarea unor capacități locale de asamblare.
Această structură s-a menținut stabilă pe întreaga perioadă analizată.
Analiza detaliată a stării tehnice evidențiază predominanța clară a tehnicii noi: pe întreaga perioadă analizată au fost importate 50 494 unități de tehnică nouă (92,5% din volumul total), în timp ce tehnica second-hand a reprezentat doar 4 097 unități (7,5%).
Clasificarea tractoarelor importate după tipul șasiului evidențiază o segmentare a pieței. Datele arată că motocultoarele, de tip pietonal, constituie majoritatea absolută – 39 157 de unități (71,7% din totalul importurilor).
Această structură reflectă specificul agriculturii moldovenești, caracterizată prin predominanța micilor ferme și a gospodăriilor private.
Importul de tractoare pe roți
Tractoarele pe roți reprezintă 28,2% din totalul importurilor și constituie baza pentru producția agricolă de mari și mijlocii dimensiuni.
El prezintă o structură semnificativ mai complexă și mai diversificată în comparație cu motocultoarele.
Clasificarea detaliată a tractoarelor pe roți evidențiază diversitatea tehnicii importate și specificul cerințelor pieței moldovenești.
Datele arată că tractoarele propriu-zise pe roți însumează 9 133 de unități (59,2% din toate tipurile de vehicule de tractare pe roți), dintre care predomină tractoarele cu putere a motorului de până la 18 kW – 4 279 de unități.
Tractoarele de putere medie (18–37 kW) sunt reprezentate de 2 514 unități, iar cele mai puternice (37–75 kW) însumează 2 305 unități. Această distribuție reflectă structura agriculturii moldovenești, caracterizată prin predominanța fermelor mici și mijlocii.
Autotractoarele pentru semiremorci constituie 4 474 unități (29,0% din categoria pe roți), ceea ce indică dezvoltarea sectorului de transport și logistică.
Tractoarele forestiere pentru extragerea lemnului (skidder) sunt reprezentate de 1 802 unități (11,7%), ceea ce reflectă necesitățile industriei de exploatare forestieră.
Spre deosebire de monopolul de pe piața motocultoarelor, segmentul tractoarelor pe roți prezintă o multipolaritate sănătoasă. În total, tractoare pe roți au fost importate din 39 de țări.
Datele din tabelul 10 arată că China își menține poziția de lider cu 5 036 unități (32,6%), însă dominația sa este mult mai puțin pronunțată comparativ cu segmentul tractoarelor monax.
Japonia ocupă poziția a doua cu 2 130 unități (13,8%), ceea ce confirmă reputația ridicată a tehnicii japoneze în segmentul utilajelor mai complexe și mai costisitoare.
Germania este reprezentată prin 1 316 unități (8,5%), România prin 1 063 unități (6,9%), iar Belarus prin 987 unități (6,4%).
De remarcat și participarea țărilor dezvoltate tehnologic, precum Olanda și Elveția, ceea ce indică o cerere pentru tehnică de înaltă performanță.









Comentarii