Ploile cu grindină, care au căzut pe 18 iunie, au afectat atât locuinţele, cât şi culturile agricole din mai multe raioane. Putea fi evitat dezastrul, de vreme ce întreținem un Serviciu Antigrindină? Cât de protejaţi suntem în faţa unor fenomene meteo extreme?
Peste o mie de case au rămas fără acoperiş, alte mii de locuinţe – fără curent electric, zeci de persoane au fost traumatizate sau au rămas blocate în maşini, hectare de culturi agricole au fost distruse.
Cum putea fi prevenit dezastrul?
Solicitat de Report.md, vicedirectorul Serviciului Special pentru Influenţe Active Asupra Proceselor Hidrometeorologice (cunoscut ca Serviciul Antigrindină), Serghei Eremeico a spus că norul cu grindină a venit dinspre judeţul Neamţ şi a fost depistat din timp de radarele meteorologice, însă nu s-a intervenit din cauza restricţiilor de lansare a rachetelor antigrindină în direcţia frontierei cu România.
„Norul cu grindină, numit în limbaj tehnic „supracelulă”, a fost monitorizat tot timpul de Serviciul Antigrindină şi, când a intrat pe teritoriul Republicii Moldova, cu o viteză de peste 60 km/oră, avea dimensiuni uriaşe. Stratul de grindină din nor era de 10 km, iar diametrul grindinei – de până la 12 cm. Toate punctele rachetare erau încărcate, dar lansarea unei rachete în apropierea frontierei este interzisă. Aşa cum partea română n-a reuşit să trateze norii cu agent activ în timp util, iar noi n-am avut posibilitate să intervenim, grindina a căzut peste mai multe localităţi din raionul Ungheni. Noi împiedicăm formarea grindinei, dar cea formată deja în nori nu o putem topi şi nu are altă cale decât să cadă pe pământ”, a spus Serghei Eremeico.
Potrivit lui, dezastrul putea fi putut prevenit dacă Moldova ar fi semnat cu România un acord de colaborare în domeniul realizării acţiunilor de prevenire a fenomenelor meteorologice periculoase, despre care se discută deja de vreo trei ani:
„Un asemenea acord ne-ar fi permis să lansăm rachete în apropiere de frontieră şi, în acest fel, am fi redus daunele cauzate de căderile de grindină”, susține Eremeico.
Mai puţin de 50% din teritoriul Moldovei protejat de grindină
Din cele aproximativ 2,5 milioane ha de terenuri agricole din Republica Moldova, doar jumătate sunt protejate de fenomenele meteo extreme prin intermediul a 12 unități speciale ale Serviciului Antigrindină cu 115 puncte rachetare. În zona de protecție sunt incluse 25 de raioane din nordul şi centrul republicii. Specialiştii de la Serviciul Antigrindină susţin că eficacitatea de lansare a rachetelor antigrindină este de 75 – 90%, acesta fiind unul dintre cele mai înalte indicatoare din toate celelalte metode de protecție.
„Mai eficiente ar putea fi doar serviciile de protecţie antigrindină din Franţa și Germania, ţări care folosesc serviciile de aviaţie în acest sens, însă sunt mult mai costisitoare la întreţinere. În România se dezvoltă un serviciu antigrindină asemănător cu al nostru. Ba mai mult, specialiştii români trec Prutul pentru a urma anumite cursuri de instruire la noi”, a mai spus Serghei Eremeico.
Afirmaţia este, însă, combătută de un raport al Băncii Mondiale, în care se menţionează că beneficiile sistemului de rachete antigrindină nu sunt clare şi că tehnologia a fost dintotdeauna controversată.
Mai multe detalii citiți pe report.md
Comentarii