Criza din sectorul autohton al zahărului devine tot mai profundă, iar o bună parte din fermieri, în ciuda investițiilor inclusiv în tehnică de recoltat al sfeclei de zahăr care îi făceau să cultive în continuare această cultură, spun că sunt nevoiți să o abandoneze definitiv.
Pe lângă înghețurile de primăvară, urmate de condițiile meteo nefavorabile din perioada recoltării care au tărăgănat mult posibilitatea intrării cu utilajele în câmp, o bună parte din fermierii cu care am discutat spun că pe piață s-a conturat un monopol care nu le permite să obțină prețuri adecvate pentru recolte.
Producții bune în câmp, dar fără posibilitatea de valorificare
Dincolo de asta, în acest sezon, fabricile nu mai recepționează sfeclă de zahăr, iar asta înseamnă pierderi majore pentru fermierii și așa afectați.
„Privim aceste câmpuri cu multă dezamăgire. Am avut un sezon întreg de muncă, investiții și speranțe că va fi totul bine. Avem un potențial de producție de circa 65 de tone/hectar, peste 30 de hectare nerecoltate pe care deja pierdem speranța să le putem valorifica. Agricultura nu poate funcționa în acest mod. Când fermierii sunt pregătiți să recolteze o producție bună și nu există loc unde să o livreze, înseamnă că ceva în sistem nu funcționează. Nu suntem unicii, iar asta e și mai trist”, spune Jim Boet, fermier din raionul Edineț.
„După peste 20 de ani de cultivare, renunțăm la sfecla de zahăr”
Potrivit estimărilor fermierilor, mult peste o mie de hectare de sfeclă de zahăr încă stă pe câmpuri, iar unii din aceștia au pierdut speranța și au ales să lucreze terenurile.
„Am rămas pe câmp cu 37 de hectare de sfeclă de zahăr, cu peste 1 milion de lei investiți direct. Am distrus cultura cu tăvălugi grei, înainte ca această muncă să aibă șansa să fie valorificată pentru că nu se pune valoare pe o colaborare sănătoasă.
Vorbim despre ani de muncă, despre încredere și despre așa-numitele „parteneriate” dintre fermieri și procesatori. După mai bine de 20 de ani în care am cultivat sfeclă de zahăr, în care am investit, am respectat tehnologii și ne-am asumat riscurile agriculturii, ajungem la concluzia amară că acest tip de „parteneriat” nu mai poate continua în aceste condiții. E incorect ca toate pierderile să și le asume fermierii, iar alții nici măcar să nu-și onoreze obligațiunile”.
Investițiile per hectar la cultura la sfeclă de zahăr în condițiile Republicii Moldova ajung la o medie de 2000 de euro. Cu părere de rău, pentru o bună parte din fermieri, în condițiile sezonului actual vorbim doar despre pierderi, nu investiții.
Nemulțumiri privind modul de evaluare a producției
Discutând cu alți cultivatori, aceștia ne-au menționat că, pe lângă cele spuse de colegi, fabricile nu le acceptă analizele privind conținutul de zahăr făcute la alte laboratoare.
„Fabricile nu acceptă să facem analizele la zahăr în altă parte. În plus, procentul la impurități tot diferă. Bănuim că, cultivând și ele suprafețe importante de sfeclă de zahăr raportează la partenerii externi precum că acestea le-ar aparține lor, nu nouă”, ne-au menționat alți fermieri cultivatori.
Aceștia menționează că și-ar dori mult parteneriate sănătoase, nu condiții care să-i pună pe brânci, iar fabricile să importe zahăr în vrac și să-l ambaleze ca „Fabricat în Moldova”.
Comentarii