Importanța vitaminelor în alimentația curcilor

Vitaminele au un rol important în viața păsărilor, iar în cazul în care nu sunt asigurate în cantitățile necesare, consecințele pot fi destul de grave. Acum, când se cunosc atributele micronutrienților, o multitudine de deficiențe, care în trecut au determinat pierderi economice importante, sunt evitate sau tratate în momentul apariției lor. Cele mai importante cerințe de vitamine în alimentația curcilor sunt:

Vitamina A

Are același rol în nutriția curcilor, ca și la celelalte păsări, dar este de remarcat că, în comparație cu galinaceele, la curci rezerva de vitamina A în ficat este mai mic la aceeași cantitate administrată. Astfel, este necesar ca nivelul de vitamina A administrat să fie mai ridicat la curci decât la galinacee. Curcile utilizează carotenul din făina de lucernă deshidratată de 4-5 ori mai puțin.

Vitamina D

Această vitamină a fost analizată în mod comparativ, atât la galinacee, cât și la curci. S-a stabilit că aceste două specii de păsări răspund la diferite surse de vitamina D în mod variat. Astfel, pentru curci s-a considerat că o sursă de vitamina D asimilabilă poate fi uleiul de pește sau uleiul de pește concentrat, care dă rezultate mult mai bune decât uleiul din ficat de cod, de exemplu.

Vitaminele complexului B

Au un rol deosebit de important în alimentația curcilor. Astfel, tiamina (Vitamina B1) este necesară în procesul de creștere și în digestie, precum și la formarea sângelui. Biotina (Vitamina B7) asigură o creștere normală și reglează reproducția, previne formarea dermatitelor și a unor forme de perozis. Influențează pozitiv procentul de ecloziune. Se găsește în lapte și în subprodusele laptelui, în drojdia uscată și în cereale.

Colina acționează pentru normalizarea și prevenirea perozisului. Se administrează în nutrețul combinat colina clorhidratică sintetică, cu diferite concentrații de substanță activă, dar se găsește în cantități variate în lapte, făină de pește, făină de carne și de soia.

Acidul folic determină, prin lipsa sa, anemia, creșterea încetinită, uneori simptome de paralizie și produce depigmentarea penajului. Se găsește în lapte, făină de carne, făină de lucernă deshidratată.

Niacina (Vitamina B3), piridoxina (Vitamina B6) și acidul pantotenic (Vitamina B5) au un rol în menținerea stării de sănătate. Lipsa totală sau parțială din rețetă determină scăderi în procesul de creștere în greutate sau a producției de ouă.

Riboflavina (Vitamina B2) este vitamina care asigură o ecloziune corespunzătoare și o producție bună de ouă.

Vitamina E

Denumită și antisterilică, determină la curci, prin lipsa sa, mortalitatea embrionului în timpul ultimei săptămâni din perioada de incubație. Carențele în vitamine la curci pot apărea în urma preparării necorespunătoare a hranei, a folosirii de preparate comerciale slabe calitativ sau distrugerii nutrienților din furaje prin oxidare.

Substanțele minerale

La fel și cerințele în substanțe minerale au un rol important în nutriția curcilor, iar prezența acestora în limitele cerințelor fiziologice determină creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a tineretului și asigurarea unei producții de ouă la nivelul curbei standard.

Substanțele minerale se asigură prin furajele componente ale rației și prin adaosurile de săruri minerale, în momentul în care ingredientele din rețetă, prin compoziția lor minerală, nu pot asigura elementele respective. Printre substanțele minerale în nutriția curcilor amintim:

Calciul și Fosforul

Acestea sunt considerate împreună pentru că se condiționează reciproc. Raportul Ca/P recomandat pentru perioada 0-8 săptămâni și 8-16 săptămâni este de 2/1, cu mențiunea ca nivelul acestor două elemente minerale este influențat de cantitatea de vitamina D din rețetă. La curcile ouătoare, acest raport este de 2,25/0,75 datorită necesarului mai mare de calciu pentru cochiliile ouălor.

Manganul

Este și el un element mineral indispensabil. O rețetă completă trebuie să conțină minim 30 mg mangan la 1 kg nutreț combinat. Tineretul de curcă are un necesar de până la 55 mg, iar curcile ouătoare de 33 mg.

De reținut că, nici un furaj de origine animală sau vegetală nu asigură cerințele în mangan, deci trebuie asigurat la fiecare tonă de nutreț combinat între 200-250 g sulfat de mangan, în funcție de componență. Manganul mai poate fi utilizat în amestec cu sarea în proporția de 110 g Mn la 4500 NaCl, acest premix introducându-se în proporție de 0,5% în rețetă. Manganul după cum este cunoscut, este esențial pentru prevenirea perozisului, pentru procente optime de creștere și ecloziune.

Sarea

Clorura se sodiu – NaCl este prezentă în orice rețetă pentru curci în proporție de 0,5-1% maximum. În cazul în care sarea din componentele rețetei atinge acest procent, nu se mai adaugă altă cantitate, pentru că sarea poate produce, în cantități mai mari, tulburări digestive sau chiar intoxicații. Este de reținut că, sarea sub formă uscată este mai bine tolerată de curci, decât sarea în soluție. La rețetele pentru prima perioadă de creștere (0-8 săptămâni), se recomandă 0,5% NaCl în rețetă.

Zincul

Este normal distribuit, pentru că se găsește în furajele componente din rețeta. El trebuie să participe în condițiile unei alimentații normale, între 60-70 mg la 1 kg nutreț combinat.

Iodul

Trebuie să participe în condițiile unei alimentații normale, între 60-70 mg la 1 kg nutreț combinat. Iodul lipsește ocazional, el trebuind să fie suplimentat în permanență în rețetă. Necesarul este de cca 1,1 mg/1 kg nutreț combinat.

Cuprul

Este esențial pentru un procent ridicat de ecloziune, pentru menținerea rezistenței la boli și pentru dezvoltarea pigmenților în sânge. Necesarul pentru tineretul de curcă este de cca 6 mg/kg nutreț combinat.