Nevoiţi să folosească o mulţime de pesticide pentru a-şi păstra strugurii sănătoşi, ceea ce implică desigur o suplimentare a costurilor, producătorii francezi de vin ar putea scăpa de o parte din griji datorită ştiinţei.
Prestigiosul Institut Naţional de Cercetări Agronomice (INRA) din Paris, al doilea ca importanţă din lume după cum se autodeclară, a primit recent permisiunea de a dezvolta patru soiuri de struguri rezistente genetic la putregaiul cenuşiu, eliminând o mare parte din cheltuielile pentru combaterea acestei boli.
În condiţiile în care în mod obişnuit exploataţiile viticole din Hexagon aplică în medie 15 tratamente cu pesticide pe durata unui an, soiurile create de INRA vor avea nevoie doar de una sau două stropiri. Strugurii în cauză nu au fost modificaţi genetic. Mai degrabă, cercetătorii au identificat genele rezistente la putregai în alte varietăţi de struguri (inclusiv cele din Asia şi Statele Unite) pe care apoi le-au transplantat încrucişat pentru a promova caracteristicile îmbunătăţite.
Cele patru soiuri, denumite Araban, Floreal, Voltis şi Vidoc, arată ca orice varietate de struguri, iar prima producţie vinificată este programată pentru anul 2020. Didier Merdinoglu, părintele programului francez de cercetare pentru struguri, susţine că aceste soiuri revoluţionare ar trebui să reducă utilizarea de pesticide cu până la 90 procente. Iar aceasta va avea drept consecinţă diminuarea costurilor în ceea ce priveşte producţia de vinuri.
Având în vedere că 20% din pesticidele utilizate în prezent în Franţa sunt destinate plantaţiilor de viţă-de-vie, chiar dacă acestea acoperă doar trei la sută din suprafeţele culturilor agricole, cercetătorii insistă că descoperirea ar putea fi o poveste de succes pentru mediul înconjurător şi activitatea viticultorilor. Cu toate acestea, unii vinificatori avertizează că soiurile de struguri cultivate în laborator ar putea distruge secole de tradiţie, înlocuind varietăţile locale existente, care au un gust şi o calitate dovedite.
Comentarii