Modificarea Legii nr. 22 din 2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri a devenit necesară deoarece prevederile anterioare nu au dus la realizarea scopului anunțat anterior și anume de a reduce ocuparea informală a zilierilor.
Agricultura este unul dintre sectoarele principale ale economiei naționale, care utilizează la scară largă munca necalificată, efectuată ocazional.
Astfel că, în anul 2020, în urma studiului realizat referitor la eficiența Legii nr 22/2018 s-a constatat că, de fapt, numărul zilierilor înregistrați în registrul de evidență a scăzut dramatic.
Contactat de Agrobiznes, Andrei Zbancă, dr., conf. univ. UTM, a menționat că, după aprobarea Legii, adică în anul 2019, Inspectoratul de Stat al Muncii a înregistrat 19,428 de persoane cu statut de zilier în Republica Moldova, ceea ce înseamnă mai puțin de 0,1% din necesarul de om-zile.
Conform studiului realizat, în Republica Moldova necesitatea sectorului agricol de valoare înaltă se estimează la 16-18,5 milioane de om-zile sau 200-230 de mii de oameni zilieri.
„În cadrul Proiectului APM a fost efectuat un studiu conform căruia, au fost estimate necesitățile de zilieri în agricultură, conveierul de solicitare a muncii lor, modul de utilizare și propuneri pentru eficientizarea muncii zilierilor. Rezultatele studiului ne permit să afirmăm că, Legea nu a funcționat. Iată de ce, în anul 2020, APM a solicitat efectuarea unei analize a Legii și elaborarea unor propuneri de îmbunătățire”, a explicat Andrei Zbancă.
La începutul anului 2022 au fost organizate mai multe discuții cu participarea Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, președintele comisiei fiind atunci Vladimir Bolea, în cadrul cărora au fost expuse mai multe propuneri de modificare a Legii nr. 22 din 2018.
Guvernul a propus două soluții de legalizare a muncii în agricultură – plafonarea activitatea gospodăriilor țărănești și voucherele pentru munca prestată de zilieri.
„Consider că, au fost înaintate propuneri destul de reale și corecte, iar Comisia și-a manifestat deschiderea pentru implementarea celor expuse. Doar că, modificările operate în Lege, în luna iunie curent, au fost total ambigue și unele chiar contradictorii, iar procedurile de evidență a zilierilor mult mai dificile și practic imposibil de realizat pentru fermierii mici, care nu dispun de contabilitate zilnică.
Atunci am propus ca, mai întâi de toate, pentru a scoate din tenebru zilierii, trebuie să fie simplificată legea, în baza experienței din alte state cum sunt Polonia, Italia. A fost propusă introducerea voucherelor, în format tipizat, cu sume nominale de 100 lei, 200 lei, 300 lei, 400 lei sau 500 lei pentru diferite lucrări executate. Din costul inițial al voucherelor, 8-10% să fie transferate către stat (să includă toate defalcările: fondul social, pensii, etc. și inclusiv, 1% pentru organizația care va administra bugetul și repartiza aceste defalcări)”.
În esență, zilierii lucrează, conform noilor modificări, 120 de zile pe an (iar în mediu se estimează 80-85 zile pentru un om), respectiv nu este necesitate de a achita impozitul pe venit de 12%, care era colectat și împiedica oficializarea zilierilor, a mai adăugat Andrei Zbancă.
„Nu există logica impozitului pe venit, deoarece scutirea personală este mai mare (pentru anul 2022 scutirea personală este de 33 de mii de lei) decât cuantumul pe care îl primește zilierul pentru munca efectuată pe parcursul celor 90-120 de zile. În acest caz, Guvernul nu respectă prevederile legale de care beneficiază fiecare persoană în Republica Moldova, prin colectarea impozitului pe venit de 12%, ceea ce trebuie să fie reținut din salariu achitat (ceea ce va duce la refuzarea zilierilor de a ieși la muncă și, în acest caz, trebuie achitat de angajatori (fermieri), ce nu este argumentat și discriminatoriu)”.
Andrei Zbancă a mai adăugat că varianta finală a modificărilor operate este total diferită de propunerile înaintate de mediul asociativ și de sectorul real al economiei în cadrul întrunirilor, ceea ce nu facilitează și chiar împiedică realizarea în practică a legii date privind munca zilierilor – lege care este extrem de așteptată și solicitată de antreprenori agricoli într-o formă simplistă și operațională – lucrativă.
„Aceste prevederi sunt total neclare. Mai mult, în cadrul unei mese rotunde organizate recent, s-a raportat că, la moment, sunt înregistrați 34-36 de zilieri. Ceea ce în esență înseamnă că Legea este una nefuncțională. Totodată, aceasta oferă loc de interpretări. Scopul inițial a fost de a simplifica Legea, dar în final nu s-a ușurat cu nimic”.
Specialistul susține că Legea nu va funcționa și scopurile propuse nu vor fi realizate, cu atât mai mult cu cât fermierii nu au timp pentru a face evidențe mult prea complexe și în fiecare zi. Trebuie oferite condiții și prevederi clare.
Vedeți aici analiza modificărilor recente la Legea zilierilor.
Cu toate acestea, fermierii care sunt nevoiți să apeleze la munca zilierilor spun că, aceștia nu vor să muncească chiar dacă noile prevederi ale Legii stabilesc condiții mai avantajoase și oferă unele beneficii persoanelor care vor exercita activități în calitate de zilieri, în cadrul întreprinderilor agricole.
Tatiana Pavliuc, directoarea „Plaiul Bârlădean” SRL din satul Bârlădeni, raionul Ocnița, a explicat că modificările propuse sunt binevenite, în contextul crizei de forță de muncă.
„Cu toate acestea, deși au fost făcute aceste schimbări, cred eu în favoarea zilierilor, totuși, doritori de a munci nu sunt prea mulți. Zilierii care au decis să câștige un ban în plus beneficiază și de modificările operate, inclusiv primesc ajutor social și pentru procurarea lemnelor, achitarea facturilor, ș.a. Noi, în calitate de companie care apelează la munca zilierilor, apreciem faptul că autoritățile vin în susținerea zilierilor”.
Producătoarea a menționat că, în sezonul de recoltare, apelează la circa 150 de zilieri pe care îi adună din mai multe sate din regiune.
„Este regretabil că, multe persoane nu înțeleg beneficiile pe care le pot avea odată ce se angajează ca și zilieri și aleg să stea acasă sau să muncească neoficial, iar când ajung la vârsta de pensionare se plâng că nu au pensie. Statul, prin intermediul instituțiilor responsabile, a ajustat legislația pentru a încuraja cât mai multe persoane să presteze munca de zilier, dar ei nu doresc să muncească transparent. Cred că autoritățile publice locale trebuie să explice oamenilor din sate care sunt avantajele angajării în calitate de zilier”.
Totodată, Tatiana Pavliuc, a constat că nu au avut adresări de angajare ca zilieri din partea refugiaților, deși sunt deschiși să-i primească.
„Dispunem și de un cămin cu 70 de locuri de cazare, oferim și masă de trei ori pe zi. Regret că persoanele care nu sunt angajate nicăieri nu beneficiază de oportunitățile oferite de Legea zilierilor, iarna abia începe și nu va fi o iarnă ușoară. Mă întreb deseori oare cum se descurcă, nu se gândesc la ziua de mâine și la momentul când vor ajunge la vârsta de pensionare”.
Fermierii susțin că și în perioada următoare vor fi nevoiți să apeleze la munca zilierilor, pentru că lipsa forței de muncă se acutizează de la un an la altul.
În acest context, amintim că Agrobiznes a lansat Canalul de Telegram Agrobiznes Jobs cu scopul de a crea conexiunea dintre fermierii și companiile care sunt în căutarea unui/unor angajați și cei care sunt interesați să se angajeze în sectorul agricol.
Canalul este disponibil pe acest link.
Comentarii