Prețul grâului moldovenesc în Portul Giurgiulești a urcat la 3,40 lei/kg – evoluție determinată mai degrabă de problemele logistice din bazinul Mării Azov decât de fluctuațiile burselor internaționale, susține economistul Iurie Rija. Totuși, acest preț este semnificativ mai mic decât era un an în urmă, arată datele mold-street.com.
Astfel, un an în urmă (iulie 2025) prețul mediu de export al grâului moldovenesc era cu circa 6,5% mai mare decât în prezent.
Iurie Rija susține, într-o analiză a pieței cerealelor din 15 iulie 2026, că prețul actual – echivalent a circa 193 de dolari pe tonă – rămâne cu aproximativ 36 de dolari sub indicele internațional al grâului de export.
Pentru comparație, grâul românesc a urcat la 247 USD/t FOB, considerat un nivel excepțional. Totuși, este un preț care a fost generat de o conjunctură geopolitică favorabilă, dar fragilă: prima de risc din Marea Neagră poate dispărea rapid dacă Rusia reușește să redirecționeze exporturile prin Novorossiysk sau dacă tensiunile din Marea Azov (ca urmare a atacurilor cu drone de către Ucraina a flotei negre a Rusiei) se atenuează.
Pe de altă parte, Iurie Rija susține că piața cerealelor din regiunea Mării Negre intră într-o nouă etapă, în care prețurile sunt influențate tot mai mult de costurile logistice, piața fizică și riscurile geopolitice, nu doar de nivelul recoltelor sau de evoluția contractelor futures.
Pe plan geopolitic, o altă evoluție merită atenție: Ucraina a ratificat Acordul de Liber Schimb cu Turcia. În jur de 77% din exporturile ucrainene în Turcia sunt cereale și ulei de floarea-soarelui, iar cumpărătorii asiatici încep să analizeze grâul australian ca alternativă la cel din regiunea Mării Negre.
Potrivit expertului Iurie Rija, porturile rusești Rostov, Azov și Taganrog – prin care este exportată o parte importantă din producția agricolă din sudul Rusiei – operează pe canale cu adâncimi reduse, ceea ce limitează accesul navelor maritime de mare capacitate și majorează costurile logistice.
În aceste condiții, o parte din cererea internațională se reorientează către alte state, inclusiv România, Ucraina și, indirect, Republica Moldova.
În schimb, piața orzului rămâne sub presiunea recoltei abundente. Prețul de achiziție este de aproximativ 3,10 lei/kg – echivalentul a 176 de dolari pe tonă. Prețul este cu circa 10% mai mic decât un an in urmă, fapt datorat unei cereri externe reduse.
Cea mai puternică evoluție este înregistrată de rapiță, al cărei preț a ajuns la 10 lei/kg – aproape 568 de dolari pe tonă. Potrivit analizei, scumpirea este alimentată de creșterea prețului petrolului, care stimulează cererea pentru biodiesel și, implicit, pentru uleiul de rapiță, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz.
Iurie Rija subliniază că, în următoarele săptămâni, fermierii ar trebui să urmărească mai puțin oscilațiile zilnice ale burselor și mai mult evoluția exporturilor rusești, condițiile de navigație din Marea Azov, situația din Golful Persic și costurile transportului maritim. Aceștia sunt factorii care vor influența direct prețurile pe care le vor obține pentru recolta din anul 2026.
Comentarii