Octavian Calmîc a acordat un interviu pentru publicația românească Bursa, în care a vorbit despre relațiile dintre cele două țări și strategiile pe care le are ministerul său pentru a dezvolta mediul de business. Vă îndemnăm să citiți mai jos acest material.
1.Relațiile economice moldo-române fac de foarte multă vreme o istorie, odată comună – acum separată. De când Romania a intrat în Uniunea Europeană, ați devenit hotar între Federația Rusă și Uniunea Europeană. În aceste condiții, care sunt perspectivele și care sunt intențiile Guvernului de la Chișinău?
În ceea ce privește politica de cooperare externă, Guvernul urmează cu consecvență realizarea obiectivului de asociere politică și integrare economică cu Uniunea Europeană, precum și aprofundarea relațiilor bilaterale cu toți partenerii internaționali. În raport cu România, guvernarea și-a propus pentru acest mandat să consolideze și să dezvolte acest parteneriat strategic prin dezvoltarea mai multor proiecte investiționale de infrastructură în domeniul energiei, transport etc. Totodată, vom menține și avansa în relațiile multidimensionale de bună vecinătate cu Ucraina, cu accent pe beneficii comune din procesul de integrare europeană și accesul la fondurile de dezvoltare transfrintaliere. În relația cu Federația Rusă Guvernul va susține un dialog permanent în vederea normalizării relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniile comercial-economic, energetic și migrațional, valorificând pe deplin potențialul Tratatului de prietenie și cooperare.
2. Cum ați caracteriza situația actuală a relațiilor economice dintre Rep. Moldova și România?
La ora actuală, Republica Moldova și România au o relaţie de cooperare foarte bună, o relaţie de parteneriat strategic, iar obiectivele de colaborare trasate confirmă această realitate.
Din 2014 România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, valoarea schimburilor moldo-române ajungând în acel an la un nivel record de 1,24 miliarde de dolari, iar perspectivele pentru următorii ani sunt, de asemenea, optimiste.
Pe agenda de cooperare ne-am propus ca priorități realizarea proiectelor de interconexiuni în sectorul energetic, implementarea a şase proiecte majore de investiţii finanţate prin Programul România – Ucraina – Republica Moldova 2014 – 2020, acțiuni de promovare reciprocă de produse şi servicii ale agenţilor economici din industrie în cadrul unor misiuni economice şi târguri specializate. De asemenea, colaborăm în vederea armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar şi implementarea noilor concepte de politică industrială (clustere inovative/poli de competitivitate), networking etc. ne-am propus să dezvoltăm proiecte transfrontaliere şi transnaţionale.
Un alt obiectiv important la care colaborăm este dezvoltarea contactelor de afaceri între întreprinderile din ambele ţări, promovarea parteneriatelor şi schimburilor comerciale, a expoziţiilor şi târgurilor de mărfuri şi servicii.
Actualmente, pentru Moldova păstrarea unui ritm intens al dialogului cu România, pe toate platformele disponibile reprezintă o prioritate.
3.Domnule ministru, presa din București a urmărit evenimentele de pe scena politică și economică de la Chișinău. În special în perioada tensionată în care se încerca investirea unui Guvern. Acum că a fost investit, care este mesajul Guvernului de la Chișinău privind situația politică?
Odată cu alegerea Guvernului, s-a reușit, într-o mare măsură, stabilizarea situației politice, a fost oprită descreșterea economică și, cel mai important, autoritățile au reluat procesul de implementare a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb cu UE și a reformelor, a fost restabilit dialogul cu partenerii de dezvoltare și organismele financiare internaționale. Astfel, doar în 2 luni ale anului curent de la instaurarea noului Guvern am reușit să recuperăm peste 60% din restanțele anilor 2014-2015 la implementarea Acordului de Asociere și Acordului de Liber schimb cu UE. Au fost aprobate pachete de legi importante pe domeniul energetic și infrastructura calității.
În afară de aceasta, suntem în proces de recuperare a încrederii pe plan intern, dar și extern. În viziunea noastră implementarea Acordului de Asociere cu UE este cel mai bun instrument în acest scop. De aceea, suntem determinați să realizăm toate angajamentele față de partenerii noștri externi și să implementăm cu consecvență toate reformele asumate. Pentru țara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă.
4. În ianuarie, când ați fost investit în funcție ați propus pentru primele 100 zile de guvernare un set de acțiuni și inițiative concrete. Care dintre acestea vizează relațiile cu România? Ce pași au fost făcuți?
În ceea ce privește acțiunile din Agenda-100 care vizează relațiile cu România, în primul rând ne-am propus accelerarea procesului de implementare a proiectelor de interconexiuni energetice. În egală măsură, ne îndreptăm eforturile spre eficientizarea dialogului bilateral. În acest context, aș menționa vizita la București de la începutul lunii martie a Premierului Pavel Filip, ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, a președintelui Nicolae Timofti. Nu în ultimul rând ași sublinia suportul autorităților de la București în dialogul cu Bruxelles. De asemenea, instituțiile de ramură implementează o agendă de evenimente de afaceri la nivelul asociațiilor business, camerelor de comerț și industrie, dar și pe alte platforme de cooperare.
5. La Forumul de afaceri moldo-român, desfășurat în cadrul Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2016 ați afirmat ca „în afara de faptul ca România este cel mai mare partener comercial al țării noastre, ne dorim să devină și cel mai mare investitor”. Care sunt zonele de investiție spre care trebuie să atragă atenția românii? Ce acțiuni planificați în acest sens pentru perioada următoare?
Guvernul și Ministerul Economiei elaborează și promovează inițiative legislative cu efect orizontal de atragere a investițiilor și dezvoltare a economiei bazate pe investiții. În luna februarie a anului curent, Guvernul a aprobat o nouă Strategie pentru atragerea investițiilor pentru promovarea exporturilor 2016-2020, care a fost elaborată cu suportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Conform Strategiei, domeniile cu potențial investițional din RM sunt industria de automotive, construcții, industria textilă, tehnologii informaționale, electronică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, sectorul agro-alimentar.
Totodată, Guvernul întreprinde o serie de măsuri pentru ameliorarea climatului investițional. Acestea urmăresc reducerea presiunii administrative, simplificarea procedurilor în cadrul reformei regulatorii, îmbunătățirea administrării fiscale și vamale pe de o parte și acordarea facilităților pentru investitori pe platforma ZEL-urilor și parcurilor industriale, pe de altă parte.
Printre stimulentele și facilitățile acordate investitorilor sunt condițiile favorabile pentru lansarea afacerii, fără cerințe minime de capital la deschiderea afacerii, rambursarea TVA pentru cheltuielile de capital cu privire la investiții pe termen lung, scutirea de TVA și taxe vamale pentru activele care urmează să fie incluse în capitalul social al companiei, vacanță la plata TVA și a taxelor vamale la importul materiei prime pentru 180 de zile. De asemenea, aș vrea să menționez aplicarea unui impozit pe venit de 12%, implementarea acordurilor pentru evitarea dublei impuneri cu 45 țări, deducerea cheltuielilor pentru alimentare, transport și instruirea angajaților.
6.Care sunt atuurile Moldovei, pentru investitorii din România?
Chiar dacă este o țară mică, însă fiind situată la hotarul UE cu CSI, între două uniuni vamale cu acces deplin pe ambele, Republica Moldova devine o punte de legătură comercială și logistică dintre aceste regiuni. Aceasta, cel mai probabil, este vocația economică naturală a țării. Un atu este faptul că, la nivel regional, Moldova are cel mai mic impozit pe profit – de 0%-12% și TVA – de 0%, 8% sau 20%, precum și contribuții sociale minime comensurabile cu cele aplicate de tarile din regiune. În afară de aceasta, Moldova oferă o multitudine de oportunitățile comerciale în baza Acordului de Comerț Liber cu UE, CSI, Turcia, dar și având statutul de membru al OMC și CEFTA.
Și nu în ultimul rând, faptul că vorbim aceeași limbă, împărțim același tezaur cultural și istoric facilitează atât relațiile interumane, dar și cooperarea în afaceri.
7. În 2010, exporturile către România reprezentau 15,99% din totalul exporturilor moldovenești. În același timp, importurile din România au fost de 10,03% din valoarea totala a importurilor Republicii Moldova. Ne puteți oferi câteva informații (statistice) despre situația schimburilor comerciale ale Rep. Moldova cu Romania din anul 2015 până la acest moment? Dar ale Rusiei?
În anul 2015 volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu România a înregistrat valoarea de 501,28 mil. USD, din care exportul a avut o pondere de 22,36% în volumul total de export, constituind 446,4 mil USD.
În același an, volumul exporturilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova a scăzut cu 43,2% și a constituit 240,7 mln USD, iar importurile au scăzut cu 25,3%, fiind de 535.7 mln. USD.
8. Conform declarațiilor oficiale, in cadrul unei întrevederii la Moscova cu oficialii ruși, din februarie, ați abordat un șir de subiecte privind cooperarea bilaterală în sfera energetică și ați stabilit un acțiuni necesare. Care este situația actuală în domeniul aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale și energie electrică? Cum intenționați să diminuați dependența de un singur furnizor?
Actualmente, Republica Moldova se aprovizionează cu energia electrică generată de Centrala Electrică de la Cuciurgan, care asigură circa 75% din consumul național și din generarea internă produsă de Termoelectrica, CET-Nord și Costești-Stânca. În ceea ce privește asigurarea cu gaze naturale, începând cu anul 2015, datorită implementării proiectului de interconexiune a sistemelor de gaze naturale cu România, Moldova nu mai procură gaze dintr-o singură. Chiar dacă acum volumul de gaz importat nu depășește 1%, în 2 ani gazoductul Iași-Ungheni va fi construit până la Chișinău și volumul de gaz importat va fi mult mai mare.
O alternativă de viitor pentru Moldova sunt proiectele de eficiență energetică și sursele de energie regenerabile. În acest sens, lucrăm la armonizarea legislației la aquis-ul comunitar, elaborarea legislației secundare în acest domeniu pentru a dezvoltarea pieței de regenerabile.
9. Ce mesaj le oferiți oamenilor de afaceri romani care nu au deplina încredere cu privire la integritatea in afaceri si in capacitatea instituțiilor publice ale Republicii Moldova de a le proteja interesele?
Cel mai bun garant în ceea ce privește încrederea investitorilor în capacitățile instituțiilor publice de a le proteja interesele sunt prevederile Acordului de Asociere a RM cu UE, determinarea autorităților în implementarea angajamentelor și conformarea la standardele europene în toate domeniile. Pentru țara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă. Pe termen scurt ne-am propus să reducem semnificativ numărul actelor permisive eliberate de autoritățile naționale și locale, care la moment sunt peste 400 la număr. De asemenea, am introdus un moratoriu pe controale, iar pentru start-up-uri ne-am planificat să le oferim o vacanță pe inspecții de trei ani. Elementul important în efortul autorităților de implementare a reformelor este consensul la nivelul instituțiilor centrale. Totuși, în viziunea noastră, principalul instrument de realizare a reformelor este implementarea Acordului de Asociere cu UE și a Acordului de Liber Schimb.
Nu în ultimul rând, ași menționa despre condițiile pe care le oferă țara noastră investitorilor străini. Printre acestea sunt facilitățile fiscale și vamale din cadrul ZEL-urilor și parcurilor industriale, prevederile Acordului de facilitare a comerțului semnat cu OMC, care presupun aplicarea principiului ”unei ferestre” la export, scutirea de taxe vamale a companiilor orientate spre export ș.a. Paralel, se lucrează asupra dezvoltării infrastructurii de afaceri, programelor de suport a antreprenorilor.
De asemenea, racordarea legislației naționale la cea europeană, la care muncim foarte mult, urmează să asigure un mediu favorabil și sigur pentru investitori.
Comentarii