O bună parte dintre specialiștii din sector, dar și producători susțin că principiul după care sunt oferite subvenții fermierilor are mai multe carențe, care mai apoi generează probleme cum ar fi cele legate de comercializarea recoltelor și obținerea profitului de către fermieri.
De aceeași părere este și Vitalie Obrijanu, reprezentantul grupului de producători Fresh Time.
„Fermierii investesc, uneori, chiar și ultimii bani pe care îi au în familie, fac împrumuturi, însă destul de des se îmtâmplă că aceștia falimentează, fiind afectați de secetă, grindină sau alte calamități. Astfel, structurile care motivează micii producători să devină mici producători, inclusiv prin subvenționare, ar trebui să realizeze și un plan eficient, de lungă durată. Dacă vorbim de producerea fie și a 10 mii de tone de fructe, acestea trebuie să fie calitative. Cred că, la nivel de raioane sau pe grupe de culturi, ar trebui toți producătorii să coopereze, să fie prezentate și cerințele supermarketurilor. La moment, cu rețelele discută intermediarii, aceștia sunt unicii care pot asigura livrările pe parcursul întregului an. Iar producătorii, având produse ce nu sunt solicitate, ajung la limită”, susține Vitalie Obrijanu.
Nu avem un standard sau un mecanism care ar estima dacă lucrurile merg bine sau nu. De aceea, în mare parte, producătorii aleg să cultive anumite specii după diferite tehnologii, fără a avea siguranța că acestea vor fi eficiente și vor asigura profit.
„În mare parte, consider că problemele ar putea fi soluționate dacă am coopera cu toții, dacă toți producătorii s-ar uni pentru a produce un anumit produs bun inclusiv pentru rafturile magazinelor. Producătorii autohtoni sunt susținuți să înființeze plantații aplicând tehnologii vechi, care nu mai sunt eficiente. Nu trebuie subvenționate proiectele ce presupun înființarea culturilor care necesită irigare, însă acest lucru este imposibil de realizat.
An de an, schimbările climaterice nu sunt în favoarea noastră, iar fermierii suportă pierderi. Calamitățile cum ar fi grindina afectează o bună parte din culturile horticole, iar soluția este plasa antigrindină. Sunt cheltuieli de aproximativ 20 de mii de euro per hectar, dintre care subvenția este 50%. Respectiv, într-un an în care este obținută recolta neafectată de ploile cu grindină, pot fi recuperate investițiile făcute. Acesta este doar un exemplu”.
De aceeași părere sunt și reprezentanții unor asociații de profil, care susțin că, pe lângă tehnologii, o bună parte din soiurile pomicole pentru care sunt oferite subvenții, nu mai sunt solicitate pe piață, iar omologarea soiurilor performante durează foarte mult.
Comentarii