Anul 2019 va rămâne în istoria apiculturii ca unul sărac prin prisma faptului că s-au realizat doar 45-50% din producția medie anuală a României, scrie agro-business.ro.
Din nefericire, culesul la salcâm și rapiță, două culturi importante pentru albine, s-a suprapus cu perioade de frig, temperaturi scăzute, ploi și vânt și din cauza asta în multe regiuni ale țării, exceptând Moldova, s-au obținut producții mai mici decât în anii anteriori.
Culesul la floarea-soarelui, care este cel mai important și prin prisma faptului că acoperă aproape 40% din producția anuală a României, a fost compromis de temperaturi ridicate și secetă, iar producțiile au fost, de asemenea, mici. În linii mari, spune Eugen Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, așa poate fi definită evoluția producției de miere în anul anterior. Consecința a fost scăderea prețului de valorificare.
Ucraina, țara din care România importă cel mai mult
„Deși producția de miere a fost mult mai mică prin comparație cu anii anteriori din cauza vremii nefavorabile, prețul a fost în continuare derizoriu. Asta chiar și în condițiile în care Europa este recunoscută ca fiind cel mai mare consumator de miere. Noi ne asigurăm autoconsumul doar în proporție de 50%, restul se importă din statele membre UE și din cele extracomunitare. În ultimii ani, după embargoul economic al Ucrainei, importăm foarte multă miere din acest stat. Vorbim, practic, despre prețuri de dumping (5,80 lei – 6,50 lei, în funcție de furnizor) care nu acoperă poate decât jumătate din costurile de producție pe care le suportă apicultorii români pentru a produce un kilogram de miere. Noi producem o mare cantitate de miere comparativ cu alte state, dar în condițiile în care facem transhumanță și pastoral, deci implicit o altă calitate”.
Ridicarea nivelului de calitate presupune implicit cheltuieli mai mari care la final se reflectă în prețul de valorificare a unui kilogram de miere. Potrivit calculelor președintelui ACA, costurile de producție sunt undeva între 10-12 lei kg miere, iar în 2019 prețul de achiziție a fost unul dintre cele mai scăzute din ultimii 20 de ani. Mierea polifloră, spre exemplu, s-a vândut și cu 7 lei. Practic, pe apicultor îl costă 10-12 lei să o producă, dar o vinde cu 7 lei.
Prețurile la export nu sunt negociabile
„Din păcate, nu putem să creștem prețul pentru că depindem de importatori. Pentru că aceștia au posibilitatea de a alege (China și Ucraina sunt statele din care se importă cel mai mult), prețurile la export în Uniunea Europeană sunt foarte exigente. Există o marjă de negociere foarte mică, vorbim de 2-2,3 euro la 1 kilogram de miere polifloră și este foarte puțin. Din păcate, suferim și din cauza interdicției europene care, prin Directiva 2011, permite cupajarea mierii provenite din diferite țări fără a specifica pe etichetă țara de origine. Există în Parlament Legea apiculturii pe care noi am vrea să o modificăm tocmai în acest sens, să se treacă pe etichetă țara de proveniență a mierii. Astfel consumatorul nu va fi mințit și poate alege conștient ce vrea să consume“, afirmă președintele ACA.
Potrivit lui Eugen fetea, în România sunt importate anual 3.500-4.500 de tone de miere la prețuri de dumping, în condițiile în care este exportată jumătate din producția internă. În plus, se permite amestecul mierii, iar cei responsabili de acest comerț fac bani în detrimentul calității și al apiculturii românești. În aceste condiții sectorul va avea un declin puternic, în pofida cifrelor care vor să creeze iluzia că România este ultraperformantă.
Comentarii