În ultimele decenii, schimbările climatice au trecut de stadiul de risc teoretic și s-au transformat într-un factor economic cu impact direct asupra Republicii Moldova.
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), secetele din ultimii 25 de ani au provocat prejudicii estimate la aproximativ două miliarde de dolari, afectând stabilitatea economică și sectoarele productive ale țării.
În acest context, autoritatea bancară a elaborat o foaie de parcurs dedicată consolidării rezilienței la schimbările climatice, notează Mold-street.
Inițiativa se înscrie în angajamentele asumate de BNM în cadrul Programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate, derulat în baza Memorandumului privind politicile economice și financiare cu Fondul Monetar Internațional.
Prin acest program, banca centrală și-a propus dezvoltarea unui cadru financiar durabil, aliniat practicilor internaționale, menit să sprijine adaptarea economiei la riscurile climatice.
Foaia de parcurs pentru finanțarea durabilă 2024–2028
Ca măsură de reformă, Banca Națională a Moldovei a elaborat Foaia de parcurs pentru finanțarea durabilă a Republicii Moldova pentru perioada 2024–2028.
Documentul este destinat sectorului financiar și altor actori interesați, cu scopul de a integra criterii de durabilitate în procesele de luare a deciziilor și de a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Potrivit BNM, foaia de parcurs este structurată pe patru direcții majore de intervenție:
- creșterea gradului de conștientizare și consolidarea capacităților instituționale
- orientarea fluxurilor de capital către finanțarea durabilă
- integrarea criteriilor ESG și gestionarea riscurilor
- sporirea transparenței și a disciplinei de piață.
Implementarea acestor acțiuni va permite identificarea, cuantificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor climatice, oferind sectorului financiar o bază solidă pentru evaluarea expunerilor și fundamentarea deciziilor.
Riscuri climatice cu impact direct asupra economiei
Banca Națională a Moldovei împarte riscurile climatice în două categorii principale: riscuri fizice și riscuri de tranziție.
Riscurile fizice generează efecte imediate asupra economiei, fiind asociate cu fenomene meteorologice extreme și schimbări climatice de durată.
În cazul Republicii Moldova, acestea sunt legate în special de secete, inundații, temperaturi ridicate și înghețuri târzii.
Datele analizate de BNM arată că Republica Moldova se confruntă cu episoade de secetă la intervale cuprinse între trei și zece ani, în funcție de zona geografică.
Frecvența este mai redusă în nord, moderată în centru și mult mai ridicată în sudul țării.
Din punct de vedere economic, agricultura este sectorul cel mai vulnerabil, ocupând aproximativ 59% din fondul funciar al țării, dintre care peste 70% sunt terenuri arabile.
Impactul secetei se reflectă în scăderea producțiilor agricole, cu efecte directe asupra veniturilor fermierilor, securității alimentare și balanței comerciale.
Sudul țării, cea mai expusă regiune la secetă
Conform datelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), citate de BNM, regiunile din sudul Republicii Moldova sunt cele mai expuse riscului de secetă.
Aici, peste 30% din recolta regională este afectată, nivelul fiind cel mai ridicat pe perioada analizată 1984–2023.
Aceste concluzii sunt susținute de datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care indică o scădere a cantității medii anuale de precipitații cu circa 10 mm (–2%) în perioada 1991–2020, comparativ cu intervalul 1961–1990.
În același timp, regiunile de sud și centru asigură aproximativ 50% din producția de cereale și grâu a țării, ceea ce amplifică riscurile economice asociate schimbărilor climatice.
În acest context, demersul Băncii Naționale de a crea un cadru coerent pentru finanțarea durabilă și gestionarea riscurilor climatice capătă o importanță strategică atât pentru stabilitatea sectorului financiar, cât și pentru adaptarea economiei Republicii Moldova la noile realități climatice.
Comentarii