‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 23 iunie, 2024
31.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriSHS anunță înghețuri pentru sfârșitul săptămânii. Recomandările MADRM

SHS anunță înghețuri pentru sfârșitul săptămânii. Recomandările MADRM

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

În contextul informațiilor prezentate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat privind prognozele meteo pentru perioada următoare și probabilitatea înregistrării înghețurile la sol, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, informează despre riscurile și măsurile de prevenire a înghețurilor.

Astfel, potrivit specialiștilor din agricultură, coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada caldă a anului (perioada de vegetaţie a culturilor), afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea plantelor.

În pomicultură, înghețurile dăunează mult pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. De asemenea, sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.

Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferenţierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheţ. Numai în cazurile rare, când îngheţurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată.

Înghețurile tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, au în mod frecvent un caracter mixt şi se produc în condiţiile unor temperaturi medii zilnice relativ ridicate. Evoluţia normală a temperaturilor zilnice în aceste perioade nu poate declanşa răcirea aerului până la 0°C; fenomenul este însă determinat de invazia aerului rece şi de răcirea acestuia prin radiaţie, în nopţile senine.

Aceste îngheţuri afectează de regulă stratul din imediata apropiere a solului, sau a covorului de iarbă, în perioada de vegetaţie a plantelor, când temperatura medie zilnică a aerului se menţine pozitivă. O mare importanţă asupra intensităţii şi repartiţiei în spaţiu a duratei îngheţurilor, o are relieful.

‹ adv ›

Riscuri:

Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15 – 40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%.

Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani. Asupra repartiţiei şi intensităţii îngheţurilor, un rol deosebit îl au condiţiile locale.

‹ adv ›

Îngheţurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5 – 10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale țării.

Speciile de plante au o rezistenţă diferită faţă de îngheţuri. Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii până la 7 – 9°C frig. Culturile legumicole: roșiile, ardeii, vinetele, castraveți sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 – 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.

Măsurile de atenuare şi combatere a îngheţurilor:

Posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:

  • Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
  • Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);
  • Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
  • Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
  • Măsuri agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.

Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0oC.

Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice), ca şi de costurile materiale posibile.

În acest context, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră important și recomandă cu insistență identificarea de soluții noi de prevenire a riscurilor, de diminuare a pierderilor cauzate sau compensare parțială a lor, în special, prin asigurarea riscurilor.

De menționat că, un pericol mare îl prezintă îngheţurile, care se semnalează după trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C în direcţia creşterii ei (16–23 aprilie). Îngheţurile în aer primăvara se menţin în medie pe teritoriul Moldovei până la 6 – 21 aprilie, la suprafaţa solului până la 22 – 30 aprilie. Însă, în unii ani îngheţuri se semnalează şi în luna mai. Cea mai tardivă dată a îngheţurilor în aer în raioanele de nord şi centrale ale republicii s-a semnalat pe 21 – 24 mai (a. 1980), iar în a. 1962 – la 30 martie, în sudul republicii la 1-10 mai (a. 1990). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până la 22 – 28 mai (a. 1977). Îngheţurile în decada a treia a lunii mai se pot observa în medie o dată în 30 de ani. În ultimii ani, mari pagube pentru sectorul agricol au fost provocate de îngheţurile din: 15 aprilie, 18 mai şi 18 octombrie 2001, 5-9 aprilie şi 15-17 aprilie 2003, precum şi cele din 15-17 aprilie şi 11 septembrie 2004.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›