Vin și Vie

De mai mult timp, autorităţile îşi propun modernizarea activă a agriculturii prin introducerea tehnicii şi utilajelor moderne, totuşi în republică mai sunt oameni care prelucrează pământul cu calul şi cu plugul. 

Din cele peste 500 de vinuri de casă, ce au concurat pentru "Polobocul de aur 2013", peste 100 au ajuns la etapa republicană. Degustarea națională a avut loc pe 28 martie 2013, la CCI, iar învingătorii vor fi anunțați în luna octombrie curent, în cadrul Zilei Naţionale a Vinului.

Concursul pentru cel mai bun vin de casă "Polobocul de aur" este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Moldovei, cu scopul de a pune în valoare tradiția producerii vinului de casă calitativ, a-i remarca pe cei mai buni producători, a ridica cultura de consum şi a facilita schimbul de experiență între producătorii vinului de casă.

Potrivit directorului Direcției Expoziții și Târguri a CCI, Marina Petrov, etapele regionale ale ediției a XII-a a "Polobocului de aur" au avut loc în perioada 1 - 25 martie curent, la filialele Cahul, Găgăuzia, Bălţi, Hânceşti, Orhei, Tighina şi Ungheni ale CCI. Cei mai activi au fost fermierii din raioanele Cahul, Căuşeni, Sângerei, Făleşti, Comrat, Ceadâr-Lunga, Taraclia, Vulcăneşti, Călăraşi, Orhei, Teleneşti, Rezina, Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi şi Criuleni.

Anatol Balanuţa, preşedintele juriului de degustare, şef al catedrei de Enologie a Universităţii Tehnice, a menționat că, în Moldova se consumă mult vin de casă, de aceea băutura respectivă trebuie să fie calitativă, inclusiv din considerentul securității alimentare. "În calitate de expert, am participat la toate edițiile concursului și afirm cu certitudine că "Polobocul de aur" își atinge scopul, deoarece calitatea mostrelor crește. Vinul de casă nu trebuie să fie o simplă băutură fermentată care te amețește, ci o licoare ce îți oferă plăcere. Deși la concurs au fost prezentate și vinuri care au defecte, mă bucur că, fermierii se interesează ce anume nu a fost bine, cum pot îmbunătăți calitatea vinului de casă."

În același context, un alt membru al juriului de degustare, Constantin Olaru, director general al SA "Vismos", a propus ca să fie organizate seminare pentru producătorii de vin de casă. "Sunt dispus să particip la aceste instruiri și să le explic gospodarilor ce trebuie să facă pentru ca vinul să nu fie tulbure, să nu aibă mirosuri străine etc. De exemplu, vinurile albe sunt foarte fine, iar dacă nu este respectată tehnologia, se oxidează. La ediția curentă s-au remarcat printr-o calitate înaltă vinurile de casă Cabernet, Merlot, Saperavi. 

Alexandru Ceban, şef-adjunct al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a spus că, țăranii trebuie încurajați să producă vin de casă calitativ. "Mulți gospodară produc vin nu numai pentru consum propriu, ci și pentru a-l comercializa. Anterior ei nu se încadrau în câmpul lega, însă recent a fost modificată legislația și, dacă produsul va fi calitativ, țăranii vor putea obține o autorizație care le va permite să comercializeze vinuri seci."

După degustarea de la etapa națională, Vladimir Didilica, vicepreşedinte al CCI, preşedinte al comitetului organizatoric al Concursului "Polobocul de aur", a informat că, învingătorii edițiilor precedente și-au exprimat dorința de a fonda o asociație obștească. "CCI îi susține și le va oferi suportul necesar pentru ca vinificatorii iscusiți să își consolideze eforturile într-o asociație care le va reprezenta interesele. Astfel, se va facilita schimbul de experiență, vor putea fi organizate instruiri și alte activități destinate producătorilor vinului de casă."

Sursa: chamber.md

În acest an vânzările de butaşi de viţă-de-vie vor fi în scădere, cu circa 15%, din cauza ninsorilor care au căzut prea devreme anul trecut.

Un important producător de butaşi din Străşeni, Vasile Vutcărău, a declarat pentru IPN că deocamdată a vândut 60% din butaşi, comparativ cu alţi ani când vânzările erau de 85-90%. Producătorul spune că mai sunt şanse, deoarece butaşi se mai cumpără şi în aprilie-mai, transmite IPN.

Vasile Vutcărău a spus că în toamnă gerurile au venit prea devreme, din care cauză oamenii nu au putut să-şi cultive pământurile.

Producătorul a făcut referire la datele Ministerului Agriculturii, spunând că anul trecut s-au plantat 2100 hectare de viţă-de-vie, iar anul acesta se vor planta circa 1500 de hectare, întrucât oamenii nu şi-au pregătit terenurile, dar şi pentru că nu au bani.

Vasile Vutcărău a mai spus că preţul la butaşi nu s-a schimbat faţă de anul trecut. Aceştia se dau cu 15-20 de lei bucata.

Sursa: ipn.md

Iulia Murea, este din Chişinău, dar a demonstrat că afacerile se pot face şi la ţară. Economist de profesie s-a transformat peste noapte în viticultor.

Şi-a inceput afacerea cu o mie de dolari împrumutaţi la bancă, iar acum este proprietara a câteva hectare de pământ în comuna Budeşti, pe care creşte cei mai frumoşi struguri pentru export.

Are 46 de ani, iar în ultimii cinci şi-a dezvoltat o afacere de care alte femei s-ar feri – a plantat 20 de hectare de viţă-de-vie şi exportă deja struguri în mai multe ţări. Deşi locuieşte la Chişinău, ea vine în fiecare zi la Budeşti, să-şi vadă via, ca nu cumva să rateze momentul începerii lucrărilor de primăvară.

Iulia spune că şi-a început afacerea cu o sută de mii de dolari, împrumutaţi de la bancă. Femeia are studii economice şi mărturiseşte că a pornit afacerea fără o pregătire specială în domeniul viticol. A mizat pe calcule, dar şi pe noroc.

Şi cum doar banii nu sunt suficienţi pentru o afacere, Iulia Murea a avut nevoie şi de sprijinul administraţiei locale. Acum, primarul de la Budeşti este mulţumit că în localitate au mai fost create locuri de muncă. Iulia îşi administrează afacerea împreună cu soţul său. Fiecare are responsabilitatea sa.

Iulia are în subordine 15 angajate, pe care din cauza frigului, nu le-am gasit pe plantaţie. Strugurii pe care îi cultivă sunt exportaţi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pentru ca lucrurile să meargă bine, femeia petrece pe câmp, împreună cu soţul, câte opt ore din opt luni pe an.

În afară de viţă de vie, Iulia Murea mai are şi un hectar de livadă de cireşi dar şi... 20 de raţe mute, aşa că afacerea ei seamană tot mai mult cu o gospodărie ţărănească mare, modernă şi bine îngrijită. Acum Iulia Murea cultivă câte 20 de tone de struguri la hectar şi, ca orice om de afaceri pragmatic şi ambiţios, se gândeşte ca pe viitor recolta să fie dublată, iar gospodăria – extinsă.

Sursa: perfecte.md