‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
15.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleUn biolog moldovean, îndrăgostit de producţia ecologică

Un biolog moldovean, îndrăgostit de producţia ecologică

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Dacă astăzi, în condițiile crizei economice care se adâncește tot mai mult, multă lume de la sate se dezice de pământ, există, totuși, oameni care au, prin destin, o mare dragoste față de el.

Este cazul soților Nadejda și Victor Badan din Orhei, care și-au întemeiat o gospodărie țărănească și dispun, la ora actuală, de 90 de hectare de teren agricol, pe o bună parte din care practică agricultura ecologică.

Nadejda Badan a fost asistentă medicală, apoi – profesoară de biologie, iar soțul ei – inginer geodez. Ambii, însă, de mult timp nu mai profesează. Ani la rând s-au aflat la muncă peste hotare unde au adunat o anumită sumă de bani. S-au tot gândit ce să facă cu ei, ca până la urmă să găsească o soluție rezonabilă. „Îi vom investi în agricultură. Avem trei feciori (Alexandru, Sergiu și Andrei), doi nepoți (Victor și Anișoara), poate cândva se vor îndrăgosti și ei de pământ”, i-a zis soțului Nadejda Badan. Așa a apărut Gospodăria Țărănească „Badan” din Chiperceni, Orhei, condusă de fosta profesoară de biologie.

Comasarea terenurilor, o problemă soluționată de GȚ „Badan”

Deși locuiesc la Orhei, au început să cumpere terenuri în satul Chiperceni, care se află la o distanță de 17 km de oraș. Primele hectare le-au procurat în 2003. Astăzi, GȚ „Badan” dispune de 90 de hectare, dintre care 50 ha teren agricol, 16 ha de livadă de prun și 24 ha de livadă de nuc. „În câțiva ani, noi am reușit să soluționăm una dintre cele mai complicate probleme cu care se confruntă agricultura noastră – trecerea de la parcelarea excesivă a terenurilor, efectuată în cadrul reformei agrare, la comasarea lor. Terenurile comasate sunt despărțite de fâșii forestiere și sunt condițiile necesare pentru a face o agricultură ecologică. Numai în 2013 am cheltuit o mulțime de bani pentru serviciile notariale și cadastrul funciar. Sperăm că statul o să ne restituie 50 la sută din cheltuieli, așa cum prevede măsura 9 din Regulamentul de subvenționare a Agenției de plăți și intervenție pentru agricultură. În schimb, am rezolvat pentru totdeauna o problemă cu care se confruntă o republică întreagă – procesul anevoios de consolidare a terenurilor”, ne spune Nadejda Badan.

De la agricultura convențională la cea ecologică

‹ adv ›

Acum câțiva ani, cei doi soți au citit un aviz în ziarul raional, „Plaiul orheian”, că se organizează un seminar de școlarizare legat de practicarea agriculturii ecologice. „Eu, ca profesoară, n-am stat mult pe gânduri. Odată ce am trecut în domeniul privat, mi-am pus drept scop să am și rezultate pe potrivă. Am mers la seminar, unde am învățat cum să facem ca să avem o atitudine corectă față de sol. Pe atunci abia se începea promovarea agriculturii ecologice. Au urmat alte seminare, mese rotunde, unde am luat cunoștință de idei de afaceri în domeniul agriculturii ecologice, pentru creșterea pomușoarelor, legumelor, fructelor etc. Am luat lecții despre structura solului la Institutul de Pedologie „N. Dimo”, la Universitatea Agrară de Stat, la Centrul de Pedologie Aplicată, condus de prof. univ. Gheorghe Jigău. Prin intermediul Organismului de Inspecție și Certificare a Producției Agroalimentare Ecologice, am avut de învățat multe de la domnii Jigău, Guțu, Crâșmaru, dar și de la Viorel Gherciu, președintele Asociației Obștești „ProRuralInvest”. Prof. univ. Gheorghe Jigău, bunăoară, ne-a făcut recomandări privind aplicarea tehnologiilor de prelucrare a solului în livadă. Astfel, am aflat că se cosește iarba, stratul de iarbă se usucă și rămâne la înmulcire, după care discurile afânează terenul la 10 cm. Aceasta era o măsură antierozională, dacă veneau ploile torențiale. Ne-a recomandat ca terenurile să fie prelucrate după curbele de nivel, pentru că avem un relief foarte neregulat. De asemenea, am lucrat la recomandările specialiștilor de la Institutul de Protecție a Plantelor Vasile Voineac, Leonid Voloșciuc ș.a., iar dl Roșca ne face feromoni – o metodă biologică de combatere a viespii care provoacă viermele la prun”, ne explică fermiera de la Chiperceni.

„Vrem să facem o uscătorie de prune”

Nadejda Badan afirmă că, deocamdată, gospodăria țărănească se află la faza de investiții. Anul trecut, au strâns prima recoltă de prune. Livada de nuc încă nu dă rod.

‹ adv ›

„Dacă vom avea prune, o să avem cu ce ne mișca înainte. Vrem să facem o uscătorie de prune. Acum avem două tone de prune uscate în aer fierbinte, fără fum, ecologice, dar nimeni nu ne dă prețul echivalent producției ecologice. Se știe doar că la noi cumpărătorul încă nu e deprins cu produsele ecologice, de bună calitate, care costă mai scump, dar care sunt sănătoase, libere de boli și dăunători, lipsite de reziduuri nocive, cu un conținut echilibrat de substanțe radioactive și minerale și care, în același timp, contribuie la conservarea biodiversității. Sperăm că cei trei feciori ai noștri vor îndrăgi îndeletnicirea noastră – de a lucra la pământ și de a face o agricultură ecologică. Cel mijlociu, Sergiu, a sădit deja 60 de pini și acum vrea să planteze niște stejari, care simbolizează puterea”, ne-a mai spus conducătoarea Gospodăriei Țărănești „Badan”.

Nadejda Badan are mai multe planuri de perspectivă pentru a-și vedea visul cu ochii – o afacere rentabilă în agricultură aici, acasă, după ce a muncit ani buni, împreună cu soțul, peste hotare. Noi îi dorim ca acestea să aibă sorți de izbândă, iar pentru că astăzi e 8 Martie, îi dorim, de asemenea, multă sănătate, bucurii de la feciori și nepoți și să fie mereu așa cum este – consecventă în ceea ce face, mamă și bunică blajină, optimistă și întotdeauna visătoare!

Sursa: Timpul.md

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›