Autoritățile Republicii Moldova dovedesc o neputință vădită la gestionarea programului de subvenționare a sectorului agricol, majoritatea fermierilor rămânând cu buza umflată ani la rândul, iar noul proiect al regulamentului de subvenționare în 2017 vine să confirme incapacitatea sau lipsa de dorință de a susține agricultorii, scrie EuroPass.
Temerea respectivă se bazează pe neglijarea de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și de către Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) a recomandărilor Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a raportat numeroase încălcări și abateri în procesul de subvenționare.
Constatările CCRP au constituit o sursă amplă pentru identificarea neajunsurilor la pregătirea acestei analize.
Restanţe la toate
Astfel, Curtea de Conturi a constatat că recomandările înaintate autorităților după efectuarea auditului subvențiilor pentru perioada 2013-2016 nu au fost luate în considerație la elaborarea regulamentelor în domeniu. Deși CCRM a sugerat soluții pentru eficientizarea cheltuirii banilor publici, se pare că MAIA și AIPA nu au ținut cont de ele nici la elaborarea proiectului de regulament cu privire la subvențiile de stat în agricultură pentru anul 2017.
Curtea de Conturi a dezvăluit că, în cazul AIPA, din totalul de 20 de recomandări în rezultatul auditului au fost depistate 8 cerințe neimplementate și 10 cerințe implementate parțial. Doar 2 cerințe au fost înregistrate drept implementate în întregime. MAIA din cele 12 cerințe a implementat doar 5, parțial, celelalte fiind restante în întregime.
În februarie curent, Ministerul Agriculturii relata că ”la elaborarea noului Regulament s-a ținut cont de mai multe premise, și anume: respectarea principiului transparenței decizionale, asigurarea accesului necondiționat la mijloacele fondului a tuturor categoriilor de producători agricoli, implementarea unui nou sistem de rezonabilitate a costurilor, plafonarea investițiilor pentru evitarea acumulării unui număr prea mare de solicitări care ulterior nu vor putea fi achitate, stimularea investițiilor în zonele rurale prin atragerea tinerilor producători și dezvoltarea agroturismului”.
Totodată, oficialitățile, care au trecut cu vederea rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi în perioada 2013-2016 și mai ales despre îndeplinirea recomandărilor acestora, au oferit garanții că regulamentul va conține argumentarea economico-financiară pe fiecare submăsură de sprijin.
În pofida acestor promisiuni, analiza faptelor demonstrează că atât distorsionarea constatărilor Curții, cât și deficiențele din sistem au făcut ca fenomenul să persiste și să imprime un risc major pentru subvenționarea agriculturii naționale.
Deficiențele la asigurarea riscurilor
Una din constatări se referă la faptul că prevederile cadrului legislativ și de reglementare privind subvenționarea riscurilor de producție în agricultură (submăsura 1.7A) nu mai țin cont de condițiile climatice actuale, iar valoarea bunurilor pasibile asigurării este dificil de estimat.
De reținut că subvenționarea riscurilor de producție în agricultură s-a efectuat pe parcursul ultimilor ani în baza prevederilor Legii nr. 243 din iulie 2004, care nu a suferit modificări în perioada 2014-2016. Aceeași Lege stă la baza Regulamentului de Subvenționare pentru anul 2017, care va fi valabil pentru perioada 2017-2021. Altfel spus, proiectul noului regulament se va ghida în subvenționarea riscurilor în agricultură de o lege veche de mai bine de 17 ani la scadența regulamentului.
În consecință Proiectul de Regulament ar trebui să conțină o prevedere privind desemnarea unei autorității responsabile de verificarea corectitudinii de calculare a tarifului de asigurare și de estimare a valorii producției agricole asigurate – măsură care fi diminua pierderile suportate de fermieri în legătură cu fenomenele naturale nefavorabile sau condițiile dezavantajoase pe piețele de desfacere. Aceasta în condițiile în care seceta, fenomen de care fermierii se tem cel mai mult, a revenit mai frecvent în ultimele 2 decenii în Moldova. În ultimii 10 ani s-au înregistrat secete de diferită intensitate, iar o dată la circa 4 ani Moldova se confruntă cu secete severe.
Găselniță pentru managerii neperformanți
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 910 din 25 iulie 2016, utilizarea Fondului de Subvenționare a Producătorilor Agricoli trebuie să aibă la bază obiective pe termen mediu și scurt, pentru a asigura în special creșterea productivității și competitivității agriculturii, distribuirea eficientă a resurselor, diversificarea piețelor de desfacere.
Deși în urma auditului din 2014 a Curții, Regulamentul din 2016 a conținut criterii de eligibilitate mai clare comparativ cu documentele precedente, la completarea acestora corelarea cu obiectivele subvenționării a fost efectuată parțial, de exemplu la capitolul ținerii evidenței veniturilor și cheltuielilor beneficiarului de subvenții în conformitate cu Legea nr.113 din 2007.
În Regulamentul pentru 2017, solicitantul de subvenție este obligat să prezinte copia raportului financiar pe anul precedent celui de gestiune, însă calitatea conținutului acestuia nu servește drept criteriu de eligibilitate, adică performanța economică, datoriile, creditele, pierderile, în general întreaga capacitate managerială vor putea să fie ignorate la examinarea cererii.
În această ordine de idei, proiectul necesită stabilirea unor contracte de intenție de livrare a producției aferente investițiilor subvenționate, corelând astfel cu obiectivul de diversificare a piețelor; o altă necesitate derivă din recomandările de confirmare a eligibilității prin prezența certificatului de calitate al solului, fapt care nu și-a găsit reflectare în noul Regulament; acesta lucru este important în estimarea eficienței investițiilor și este parte a direcțiilor strategice de subvenționare.
Un alt neajuns este neglijarea măsurilor de consolidare a terenurilor agricole. Deși începând cu 2016 subvenția aferentă acestei măsuri de sprijin s-a calculat pentru comasarea a cel puțin 3 parcele adiacente de teren agricol, ar fi probabil corect de a introduce în regulament interdicția de parcelare a terenului deja consolidat – pentru cazurile când proprietarilor subvenționați le vine în minte o astfel de idee.
Folosirea utilajului subvenționat în producție
Auditul Curții de Conturi a mai scos în evidență că regulamentele din perioada 2013-2016 nu au prevăzut o cotă minimă de folosire a utilajului subvenționat – nu există referință la această cotă nici în proiectul de regulament pentru 2017. Aceste lacune pot permite obținerea unor subvenții legate de achiziționarea tehnicii și neutilizarea respectivă a acesteia în procesul de producție, iar Ministerul Agriculturii, pe de altă parte, explică că nu dispune de capacități umane și tehnice care ar asigura monitorizarea respectării de către solicitanții de subvenții a unor astfel de condiții.
O altă omitere ține de nestabilirea condițiilor de asociere a producătorilor agricoli (ca entitate de producție) la procurarea utilajului și tehnicii agricole, în cazul în care solicitantul nu poate singur să asigure utilizarea tehnicii la capacitate maximă.
La acest capitol Ministerul Agriculturii invocă stabilirea drept criteriu de eligibilitate prezentarea de către solicitant a certificatului ce atestă calitatea de membru al unei asociații a producătorilor – aici însă e cazul să reținem că o astfel de asociație este o organizație obștească și nicidecum una de producție, după cum se pretinde.
Chiar dacă subvenționarea trebuie să abordeze producătorii agricoli și activitatea lor și nu întreprinderile din industria prelucrătoare, în noul Regulament de subvenționare s-au ”strecurat” deficiențele mai vechi – de genul ”echipament tehnologic pentru fierberea și prelucrarea termică a cărnii”, ”mașină de tocat carnea, malaxor […]”, fapt ce va favoriza nejustificat procesatori în detrimentul producătorilor.
Mai mult, deși auditurile pentru perioadele anterioare au demonstrat că unele investiții subvenționate au fost efectuate în urma tranzacțiilor între companii sau persoane interdependente – fapt ce a determinat majorarea artificială a valorii investițiilor efectuate și respectiv achitarea unor subvenții nejustificate – din regulamentul de subvenționare pentru 2017 acest risc nu a fost eliminat, adică am putea vedea astfel de tranzacții și în viitor.
Agricultori induși în eroare
AIPA, prin comunicatele sale, generează confuzie în rândul solicitanților de subvenții și a comunității agricole în general. Cu referire la Legea cu privire la principiile subvenționării în agricultură, AIPA menționează că ”prezenta Lege vine să substituie Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, care până la moment era aprobat de către Guvern anual prin Hotărâre de Guvern. Astfel prevederile stabilite în Regulament nu vor mai suferi an de an schimbări care să pericliteze desfășurarea procesului de subvenționare”.
Pe de altă parte, solicitați de EuroPass, reprezentanții Direcției Administrare și Control din cadrul AIPA au dat asigurări că pentru subvențiile care vor fi cerute pentru anul 2017 se depun cereri și vor fi examinate în conformitate cu noul Regulament, care va fi aprobat și va fi valabil până în 2021.
În situația în care autorii Proiectului Regulamentului de subvenționare pentru 2017 nu iau în calcul cerințele legislației, lacunele identificate și rapoartele autorităților de audit, am putea asista la un proces de multiplicare a fraudelor cu banii publici.
Faptul că noul regulament va fi în vigoare o perioadă mai îndelungată – până în anul 2021 – ne face să credem că volumul subvențiilor aruncate în vânt ar putea fi mai mare, nu însă și volumul producției agricole. În încercarea de a crea falsa impresie a stabilității în politica de subvenționare, autoritățile legiferează o stabilitate a perpetuării practicilor defectuoase.
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”.
Comentarii