Republica Moldova se consideră țară agricolă, însă 70% din producție este vândută de obicei ca materie primă, iar rentabilitatea afacerilor agricole este de 8 – 10%. Marea parte a profitului este reținută de întreprinderile de ambalare, păstrare și procesare (circa 40%), și rețelele de comerț – alte 50% din valoarea adăugată. Acesta este motivul pentru care fermierii moldoveni nu reușesc să obțină profit, să ofere salarii atractive și să investească în dezvoltarea afacerilor, susține Iurie Ușurelu, Secretar general de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).

„Ministerul își propune să susțină în special sectorul zootehnic, care ar consuma inputurile din agricultură și ar oferi valoare adăugată înaltă. Programul național de susținere a zootehniei, pe care urmează să-l aprobăm în curând, își propune să ofere susținere sectorului în complex, la toate componentele lanțului valoric. Acest lucru este valabil și în abordarea generală a Ministerului, politicile urmând să fie îndreptate către dezvoltarea procesării produselor agricole și susținere în identificarea piețelor de desfacere”, a declarat oficialul.

Astfel, fermele zootehnice destinate creșterii și întreținerii bovinelor pot beneficia de subvenții de la AIPA în mărime de 50% din costul utilajului tehnologic și materialelor de construcție, dar nu mai mult de 3 milioane lei per beneficiar. La fel, fermele apicole sau de caprine și ovine pot primi subvenții ce variază între 30 și 50% din costuri.

În susținerea acestei ramuri vine și Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova, punând accent, totodată, pe beneficiile cooperării între fermieri. MAC-P oferă granturi în valoare de până la 350 de mii de dolari femierilor care se asociază în grupuri de producători, pentru a investi în infrastructura de postrecoltare și procesare. Din 2016, și producătorii de lapte sunt eligibili pentru finanțare din partea MAC-P.

„Cooperativele au livrat circa 64% din laptele produs în Uniunea Europeană în anul 2015, iar în țările europene cu producție semnificativă de lactate cooperativele dețin cote importante de piață – 86% în Olanda, 75% – în Polonia, 68% – în Italia. Din acest motiv, MAC-P își propune să stimuleze consolidarea producătorilor de lactate în Moldova prin asocierea acestora în grupuri de producători cu un minimum de 100 de capete de vaci mulgătoare sau 500 de caprine/ovine mulgătoare”, a menționat Olga Sainciuc, director adjunct al Unității Consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în agricultură, ce implementează proiectul MAC-P.

Cu sprijinul MAC-P, producătorii își pot procura utilajele necesare la fiecare etapă a proceselor tehnologice – de la echipamente de recepţie, răcire şi stocare, echipamente de procesare, de prelucrare primară/finită, de ambalare şi păstrare a laptelui şi produselor lactate, fiind eligibile și costurile de construcție a arhitecturii şi structurii metalice de rezistenţă sau a stației de epurare a apelor reziduale şi sistemului de canalizare pentru fermă.

Potrivit condițiilor de finanțare, un membru nu va deţine mai mult de 50% din numărul de capete de vaci mulgătoare ale grupului şi fiecare membru va avea minim 5 vaci.

Asocierea va permite producătorilor de lactate să asigure un volum de producție mai mare și de calitate omogenă, astfel încât va crește puterea de negociere cu procesatorii sau rețelele de comerț. În Moldova există circa 120 de ferme de lapte, însă acestea asigură foarte puțin din necesarul pe piață. Circa 95% din materia primă este asigurată de gospodăriile casnice, care întrețin câte una-două vaci de lapte. Acest model de piață are mai multe deficiențe, influențând atât calitatea laptelui, care trebuie răcit la maxim 30 de minute după muls, cât și mediul înconjurător, deșeurile scurgându-se direct în sol și apoi în apele freatice.

„Estimările arată că, pentru a fi rentabilă, producția anuală de lapte de la o vacă trebuie să fie peste 4500 litri, în gospodăriile casnice însă vacile abia dacă produc 2700 de litri. În plus, lipsa echipamentului specializat și a accesului la furaje combinate scade atât productivitatea, cât și calitatea laptelui. În condițiile unei ferme, toate aceste condiții sunt întrunite. Totuși, pentru a fi competitiv la preț și a avea cantități suficient de mari de producție, Ministerul recomandă fermierilor din zootehnie să se asocieze în grupuri de producători. Acest fapt le-ar permite să angajeze tehnologi care să uniformizeze procesele tehnologice și genereze cantități mai mari de produse care să fie procesate, ambalate și vândute în rețelele de comerț. Magazinele au nevoie de produse de calitate omogenă, care să fie livrate fără întreruperi, astfel încât consumatorul să găsească produsul de fiecare dată când va veni la raftul magazinului”, a spus Iurie Ușurelu.

Deși Moldova încă nu poate exporta produse lactate în Uniunea Europeană, piața internă poate absorbi o mare cantitate de producție, căci în prezent 40% din produsele lactate consumate sunt de import. Sectorul zootehnic prezintă oportunități de business foarte bune, în același timp, soluționând câteva probleme strategice – asigurarea securității alimentare a țării, consolidarea producătorilor agricoli, reducerea impactului negativ asupra mediului.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here