Fructele moldovenești își sporesc perspectivele de export pe piețele externe, datorită cultivării de către producători a soiurilor noi și apelării de către aceștia la tehnologiile moderne. Este vorba de soiurile de cais – Kyoto, Lady Cot și Delice Cot cultivate pe o suprafață de 14 hectare de către compania Dorvalandro SRL, din satul Mândrești, raionul Telenești.
Potrivit experților proiectului USAID Agricultură Performantă (USAID/ APM) producerea caiselor poate deveni o activitate rentabilă pentru agricultori, deoarece acestea sunt unele dintre cele mai solicitate fructe pe piața externă.
„Soiurile de perspectivă – Kyoto, Lady Cot și Delice Cot au fost plantate în cadrul Dorvalandro SRL pentru că sunt pretabile pentru export. Inclusiv, aceste soiuri sunt transportabile. Producătorul s-a orientat către piețele UE, unde aceste soiuri sunt cunoscute și, în același timp, permit recoltarea pe etape și nu se maturizează foarte repede, comparativ cu soiurile tradiționale cultivate în Moldova. De asemenea, aspectul exterior, culoarea galben-roșie, atrage mult consumatorul, chiar dacă aciditatea este destul de mare. De aceea, mulți se orientează să planteze aceste soiuri. La fel, aceste soiuri foarte bine se păstrează – până la 3-4 săptămâni”, a menționat Andrei Cumpanici, specialist APM în siguranța alimentelor și post-recoltă.
Deși caisul este o cultură de perspectivă cu potențial înalt de comercializare pe piețele de export, în Republica Moldova acesta este plantat pe doar 3,5 mii de hectare, amplasate, prioritar, în zonele de Sud, Sud- Est și Centru. În anul 2019, producția globală de caise din țară a constituit circa 15 mii de tone, iar în 2020 producția de caise s-a redus considerabil.
Potrivit lui Ananie Peșteanu, conferențiar universitar, UASM, soiurile moderne de cais se caracterizează prin faptul că faza de înflorire are loc mai târziu decât la soiurile tradiționale, ceea ce permite acestora să treacă cu brio peste perioada de înghețuri însă, avantajele pe care le au aceste soiuri nu se opresc doar aici.
„Este recomandat pentru cais drept portaltoi – Myrobalan 29 C sau Wavit, adică un portaltoi vegetativ. La moment, majoritatea soiurilor în livezile de cais sunt pe portaltoiul – zarzăr, adică pe un portaltoi generativ și acest portaltoi dă vigoare mare pomului. Astfel, creștem lemn, nu producție. Portaltoii vegetativi imprimă pomilor o vigoare mică, înălțimea fiind de 2,5- 3 metri, în mare majoritate lucrările se pot face de la sol și noi putem, prin intermediul înălțimii reduse, să controlăm calitatea fructelor”.
Faptul că soiurile moderne de cais sunt mai puțin afectate de factorii climaterici o confirmă și reprezentantul companiei din Mândrești, Dorin Căldare.
„Soiurile noi de cais în condițiile de secetă s-au comportat destul de bine. Până acum, la aceste soiuri nu am avut irigare. Anul acesta, am instalat sistemul de irigare, căci aceste soiuri fără apă nu dau calitate. În primăvară când a fost pericolul de înghețuri noi am luat măsuri de protecție, ca să nu pierdem roada. Ne-am străduit să facem tot ce e posibil să avem rezultate bune, calitate și fructe în livadă”.
Compania Dorvalandro SRL cultivă soiuri moderne de cais pentru a fi competitivă pe piața externă, deoarece, potrivit reprezentanților acesteia, 95% din producția de fructe este destinată exportului, iar cele 5% revin pieței locale.
„Anul acesta încercăm să exportăm îmn Italia, Germania și Polonia, desigur și România. De cinci – șase ani lucrăm cu piața românească. Cerințele de pe aceste piețe sunt ca și pe toate celelalte: calitatea, fermitatea, mărimea, culoarea și, desigur, prețul trebuie să corespundă. Ne așteptăm la un preț mai ridicat, sper cu vreo 20% mai mare decât pe piețele tradiționale”, a declarat Adrian Căldare, reprezentatul Dorvalandro SRL.
Pe lângă soiurile sus-menționate, compania Dorvalandro SRL a decis să testeze soiul de cais Lady Cot, pentru a fi inclus ulterior în Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova.
Conform datelor statistice, actualmente, recolta medie de caise în livezile clasice din Republica Moldova este de 3-6 tone de fructe per hectar, comparativ cu livezile intensiv irigate, unde recolta medie depășește 20 de tone per hectar.
Comentarii