Sectorul zootehnic din țara noastră, pe lângă faptul că a cunoscut un declin în ultimii ani, se confruntă cu o serie de probleme care necesită elaborarea unor soluții urgente din partea instituțiilor responsabile. Pornind de la faptul că, cea mai mare parte din efectivul de animale este desconcentrat în gospodăriile casnice este necesar un mecanism de gestionare a dejecţiilor animaliere.
În acest context, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD), Direcţia politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine animalieră MADRM şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală au organizat, în data de 22 decembrie, un atelier de consultări publice cu participarea reprezentanților din sectorul zootehnic.
În cadrul atelierului online au fost prezentate rezultatele „Studiului riscurilor și al efectelor negative asupra mediului cauzate de gestionarea dejecțiilor animaliere în lanțurile valorice de bovine și ovine în contextul adaptării sectoriale la schimbările climatice” şi publicația „Ghidul bunelor practici de gestionare a dejecțiilor animaliere”, de asemenea au fost descrise practicile și modelele de proiecte investiționale în domeniul gestionării dejecțiilor animaliere în lanțurile valorice de bovine, ovine, caprine.
Scopul realizării studiului a fost de a propune soluții viabile pentru crescătorii de animale, astfel încât să gestioneze corect gunoiul de grajd și astfel să minimalizeze poluarea mediului.
Ludmila Gofmand, specialist superior în reziliență climatică în cadrul UCIP IFAD, a menţionat că pe parcursul Programului IFAD VI au fost create 17 grupuri de producători din 6 lanțuri valorice, dintre care 2 grupuri de producători în lanțurile valorice de bovine ovine și caprine.
Valentin Roșca, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității producției de origine animală, MADRM a menționat că revitalizarea sectorului zootehnic reprezintă unul din obiectivele statului în elaborarea politicilor în domeniul agricol.
Conform datelor utilizate în cadrul studiului, la data de 1 ianuarie 2020, în Republica Moldova erau 123,7 mii de capete de bovine, inclusiv 81 de mii de vaci mulgătoare, 531,1 mii de capete de ovine și 145,2 mii de capete de caprine. 85,1% din efectivul de bovine și 97, 2% de ovine – caprine sunt crescute în gospodăriile casnice în intravilan.
În total, sectorul zootehnic generează 4 milioane de tone de dejecții anual. Majoritatea gunoiului de grajd este inadecvat colectat și aplicat, fiind o sursă de poluare decât îngrășăminte organice.
Anatolie Fală, director de programe ACSA, lider de echipă, a specificat că elaborarea studiului a fost o provocare destul de mare, deoarece acest sector este cu multe așteptări inclusiv, pentru deținătorii casnici de animale, care au mai multe întrebări la care nu pot identifica soluții.
Studiul în cauză privitor la evaluarea riscurilor și al efectelor negative asupra mediului cauzate de gestionarea dejecțiilor animaliere în lanțurile valorice de bovine și ovine, propune unele constatări în baza datelor colectate din teren şi privitor la situaţia din mediul rural, iar în baza lor au fost propuse unele soluţii practice de ameliorare a situaţie la nivel de gospodărie particulară şi fermă.
Prin intermediul studiului elaborat s-a propus sensibilizarea fermierilor, dar şi factorilor de decizie la nivel de instituţii de stat, pentru a asigura pe viitor un mediu ambiant mai prielnic şi mai puţin poluat.
Comentarii