Vremea capricioasă i-a îndemnat pe fermierii noştri să schimbe grâul sau porumbul cu plantaţii exotice, mult mai profitabile. Aşa se face că suprafeţe tot mai mari sunt cultivate cu migdali sau cu aluni.
Vladimir Vlasov din satul Ruseni, raionul Anenii Noi se ocupă cu plantarea migdalului din 2001. Iniţial, afacerea a pornit de la o suprafaţă de opt hectare, plantate cu migdali. Pe parcursul a nouă ani de la fondare, suprafaţa de producere a migdalului a fost extinsă până la 100 de hectare.
„În Moldova nu ai cu ce te ocupa în afară de agricultură. Am observat că plantaţiile de nuci au succes şi am hotărât să mă ocup cu creşterea migdalului, care e ”rudă” cu nucul. Mi-a fost foarte greu la început, a trebuit să caut un specialist care să îmi explice care e specificul migdalului, să găsesc puieţi şi teren. În 2001 am cumpărat terenul, iar în 2004 au avut loc primele plantaţii. Migdalul este foarte sensibil la frig şi temperaturile din iarna trecută au dus la îngheţul rădăcinii la toată suprafaţa de migdali şi nu am avut roadă”, spune agricultorul. Anul acesta preconizează să culeagă o roadă de 60 tone de migdale de pe o suprafaţă de 40 de hectare.
Caută pieţi de desfacere
Fiindcă are o cantitate mare de migdale pe pieţele autohtone nu îşi poate comercializa marfa şi caută parteneri comerciali în Germania, Italia şi Grecia. „În Republica Moldova sunt peste 1.000 de hectare de migdali şi e imposibil să comercializezi toată producţia aici, trebuie exportată”, spune producătorul. Preconizează să vândă migdalele cu 6-7 euro pentru un kilogram. Vladimir Vlasov are 14 angajaţi care îl ajută cu lucrul, vinde pomi de migdali cu 15-20 de lei şi are acte care confirmă autenticitatea pomilor. Are şi o plantaţie de zece tone de pruni, dar nu mizează pe roada acestora fiindcă nu îi aduc venit. Nu are planuri să îşi extindă plantaţia fiindcă aceasta implică finanţe în plus şi procurare suplimentară de utilaj.
Migdalul „l-a salvat”
Valeriu Rusu din satul Ursoaia, raionul Căuşeni se ocupă cu creşterea migdalelor de opt ani de zile. Pe o suprafaţă de un hectar creşte migdali, dar are şi o livadă de şase hectare de piersic şi o livadă de prune pe un teritoriu de două hectare. Se ocupă împreună cu fiul. Anual i-a o tonă de migdale pe an de la un hectar de migdali şi le vinde cu 50 de lei kilogramul. Le comercializează în raionul Căuşeni şi în Chişinău, dar şi în satele din apropierea satului Ursoaia. Îşi doreşte să comercializeze migdale în străinătate, dar spune că este mai dificil şi are nevoie de o serie de acte şi suport financiar.
„Creşteam piersici, prune şi mere şi ne-am gândit să diversificăm şi am cumpărat pomi de migdali. Spre deosebire de piersic, migdalul nu este pretenţios, rezistă la grindină şi secetă. Anul acesta am avut mari pierderi din cauza grindinei la toată producţia, doar migdalul a rezistat şi m-a salvat. Statul ar trebui să aibă grijă de agricultori, să dea rachete antigrindină la timp”, mai spune agricultorul din Ursoaia.
Raionul Căuşeni a fost foarte afectat de grindină anul curent şi agricultorul avut pierderi la producţia agricolă practic de 100%. Valeriu Rusu spune că plantarea migdalului a devenit o afacere de familie din care se întreţine.
Mariana Bahcevan, EVZ.md
Comentarii