De ce îngheață căpșunii iarna. Cum îi protejăm

Pregătirea corespunzătoare a căpșunilor pentru iarnă asigură mai multe șanse de iernare cu succes a culturii. Rezistența plantelor de căpșun la temperaturi reduse este influențată de:

• vârsta plantelor – de obicei, plantele mai bătrâne îngheață, deoarece punctul de creștere al plantei se află deasupra solului, ceea ce-l face mai vulnerabil;
• slăbirea plantei din cauza atacului de boli și dăunători – plantele care au fost afectate de dăunători și boli mai greu suportă condițiile meteorologice nefavorabile; Detalii despre Bolile la căpșun: Cum să eviți răspândirea acestora.
• solul și terenul nepotrivit – căpșunul preferă solul bine structurat, afânat, fără compactare excesivă, pH optim 5,8-6,2. Se evită terenurile cu risc de înghețuri;
• soiul ales incorect – la cultivarea în teren deschis, este foarte importantă alegerea soiurilor adaptate condițiilor de cultivare din zonă, inclusiv potrivite la capitolul rezistență la îngheț. Pe parcursul vegetației, oferiți o atenție sporită întreținerii în special a soiurilor remontante de căpșun, care se epuizează mai mult după un sezon intensiv de producere;
• condițiile meteorologice – condițiile din ultimii ani favorizează afectarea căpșunilor de îngheț, din cauza că în multe zone nu se formează stratul de zăpadă necesar ce protejează plantele, iar vânturile puternice și temperaturile scăzute pot avea un impact negativ mai mare asupra culturilor;
• fluctuațiile de temperatură din timpul iernii – fluctuațiile de temperatură la fel reduc rezistența la îngheț. Fiind înregistrate mai multe zile la rând temperaturi mai mari, în plante pornesc unele procese ce reduc rezistența la îngheț;
• întreținerea necorespunzătoare a plantației – lucrările realizate incorect, mai ales fertilizările, irigarea, pot afecta rezistența la îngheț a plantelor.

V-ar putea fi util și articolul Când și cum se plantează căpșunul – 3 perioade importante.

Cum prevenim afectarea căpșunilor de îngheț

Prevenirea afectării căpșunilor de îngheț se realizează prin întreținerea și pregătirea corespunzătoarea a plantelor de sezonul rece. Principalele măsuri vizează:

Tăierea frunzelor la căpșun

De obicei, operațiunea se realizează după ultima recoltare pentru a înlătura frunzele bătrâne sau bolnave. Frunzele mari și sănătoase cel mai bine e să fie lăsate neatinse. În timpul iernii, vor deveni o protecție fiabilă împotriva înghețului și a vântului.

La soiurile remontante de căpșun cel mai bine ar fi să nu fie tăiate frunzele, deoarece plantele fructifică până la îngheț, iar îndepărtarea frunzișului pe vreme rece nu va permite culturii să-și revină.

Chiar dacă mai mulți specialiști nu recomandă tăierea totală a frunzelor (considerându-se că planta va cheltui toată energia pentru formarea noului aparat vegetativ), ci doar înlăturarea celor necorespunzătoare, adepți ai acestei lucrări sunt mulți.

Dacă vă numărați printre aceștia, țineți cont de faptul că este recomandată cosirea frunzelor la căpșun la înălțimea de 2,5 cm deasupra mugurilor centrali, evitând afectarea frunzelor în formare, lucrarea făcându-se la o săptămână după ultima recoltare.

Nerespectarea termenilor de realizare a lucrării sau tăierea excesivă în cazuri cosirii frunzelor plantei în întregime reduce rezistența la îngheț. Astfel, este recomandat de a realiza lucrarea de cosire a frunzelor nu mai târziu de luna august, pentru ca plantele să aibă mai mult timp să crească și să câștige putere pentru viitoarea iernare.

Totodată, este recomandată înlăturarea stolonilor pentru a spori rezistența plantei. Mai multe detalii despre tăierea frunzelor la căpșun găsiți pe acest link.

Irigarea căpșunilor

Irigarea căpșunului nu se încheie odată cu recoltarea, ci trebuie realizată inclusiv toamna pentru ca planta să-și revină și să aibă loc depunerea mugurilor de rod.

Toamna, umiditatea solului poate fi menținută în limitele recomandate pentru perioada de vară sau, în cazul precipitațiilor, poate fi redusă. Astfel, umiditatea solului nu trebuie să coboare sub 60% din capacitatea de câmp pentru apă.

Este necesar să se încheie sezonul de irigare prin picurare la căpșun înainte de primul îngheț deoarece:

• dacă solul este prea umed, rădăcinile plantelor vor fi afectate.
• Este necesar să curățați și să demontați echipamentul de irigare la timp pentru a evita distrugerea acestuia.

De obicei, se realizează irigarea până în luna septembrie, acest lucru însă nu este valabil dacă toamnele sunt secetoase, în care udările pot continua și în octombrie.

În condițiile gestionării suprafețelor mici, este recomandat, în cazul unei toamne secetoase, să se realizeze irigarea inclusiv în luna octombrie. Săptămânal, se udă cu norma de 5-7 litri de apă per metru pătrat.

Fertilizarea căpșunilor

În procesul de formare a fructelor, planta de căpșun consumă cantități importante de hrană și devine mai epuizată. De aceea, este recomandată fertilizarea căpșunului pentru a suplini necesarul de nutriție.

De cele mai multe ori, pentru fertilizările de după recoltare sunt utilizate îngrășămintele simple minerale cu fosfor și potasiu (de exemplu superfosfatul care este cel mai popular). Totodată, pot fi utilizate îngrășăminte minerale complexe aplicate porționat la fiecare 7 zile, programul de nutriție fiind individual în funcție de recomandările producătorului produsului.

Pe suprafețe mici, utile sunt îngrășămintele organice, inclusiv mulcirea căpșunului cu gunoi de grajd descompus. Totodată, pe suprafețe mici pot fi utilizate cenușa de lemn – (o cană la 10 litri de apă fierbinte lăsate pentru infuzie pe 2 zile și utilizat a câte un litru per plantă), excremente de păsări (diluate în raport de 1:20, aplicat un litru la o plantă), gunoi de grajd (diluat în raport de 1:10, lăsat la macerat o zi și utilizat a câte un litru la fiecare plantă).

Important! Îngrășămintele organice indicate se aplică la rădăcină plantei, nu pe frunze.

Protejarea căpșunilor

Protejarea plantelor de căpșun este recomandată în special când vorbim de plantații tinere, cu soiuri remontante sau pentru unde nu a fost ales corect terenul și există risc sporit de îngheț.

În condiții favorabile, protecția necesară o asigură stratul de zăpadă format în timpul iernii. Pe suprafețe extinse, de obicei, căpșunul este cultivat în tuneluri, sau protejat cu folie de agril instalată mai aproape de primăvară sau când există riscul înghețurilor sporite.

Pe suprafețe mici, este recomandată acoperirea plantelor de căpșun cu mulci de paie sau ace de molid. Acele asigură o aerație normală, nu generează umiditate excesivă și nici nu prea sunt pe placul rozătoarelor.

Mulciți căpșunii pentru iarnă numai după primul îngheț ușor. Acesta va întări planta, făcând-o mai rezistentă, iar mulcite prea devreme, plantele se pot îmbolnăvi.

După mulcire, plantele pot fi acoperite cu spunbond cu o densitate de 60 g/mp. Materialul de acoperire nu trebuie să atingă plantele, este recomandat să fie amplasat pe arcuri.

Dacă totuși căpșunile au fost afectate de înghețuri, restabilirea acestora se face prin udări repetate, fertilizări echilibrate cu îngrășăminte minerale cu azot sau macerat de gunoi de grajd.

Vezi și Înmulțirea căpșunului prin stoloni în ghiveci. Sfaturi utile.