Sectoarele agroalimentare, pe lângă valoarea directă pe care o produc, generează și multe deșeuri care, în lipsa unor tehnologii și metode de prelucrare prietenoase, ajung să polueze mediul.
Fermierul Ilia Guzic, având o fermă de prepelițe, acum câțiva ani a decis să investească în identificarea și implementarea unor tehnologii de reducere a deșeurilor. Astfel, a aflat despre utilitatea larvelor de muște Hermetia illucens.
„Citisem informații despre această specie de muște și mi-a plăcut mult ceea ce pot oferi. Astfel, am mers în China într-o vizită de studiu pentru a afla mai multe. Am absolvit un curs în care am învățat despre viața și modul în care pot fi utilizate larvele Hermetia illucens. Acum, deja promovăm tehnologia în Moldova și România”.
Hermetia illucens sau musca soldat negru este una dintre cele mai productive specii de insecte crescute la scară largă pentru a transforma subprodusele agroindustriale sau deșeurile în biomasă bogată în proteină.
Eficiența larvelor Hermetia illucens a fost testată pe parcursul mai multor ani în diferite țări ale lumii. În SUA, deoarece s-a demonstrat că larvele sunt eficiente în reciclarea gunoiului animal, s-a propus un „Sistem de Gestionare a Gunoiului cu ajutorul muștelor soldat negru” pentru a reduce nu numai deșeurile provenite de la animalele de fermă, ci și pentru a genera o sursă de hrană pentru pești și alte animale.
Aproximativ 45.000 de larve consumă 24 kg de gunoi de grajd de porc în 14 zile. Pe măsură ce larvele se maturizează, ele ies din bazin, recoltându-se singure, și apoi pot fi folosite ca hrană pentru animale.
Fiind o practică nouă pentru țara noastră, mai întâi, Ilia Guzic a testat eficiența acestor larve în propria fermă – devenind primii producători din Moldova care gestionează o fermă de prepelițe cu ciclu închis.
Oferind larvelor Hermetia illucens o mie de kilograme de deșeuri organice obținem în schimb aproximativ 350 de kilograme de proteină de origine animală și circa 500 kg de zoo humus – îngrășământ util în agricultură.
Făina obținută din larve poate înlocui făina de pește reducând cheltuielile pentru hrană. Aceasta este utilizată inclusiv la păstrăvii sau la fermele de animale, fiind cu mult mai puțin costisitoare, însă oferind proteina valoroasă. Totodată, în procesul descompunerii nu avem mirosuri neplăcute, ceea ce este foarte important. Fermele care au testat metoda sunt surprinse de lipsa mirosului neplăcut de la gunoiul de grajd, relatează antreprenorul.
Tehnologia este eficientă, Ilia Guzic menționând că, spre exemplu, pentru prelucrarea dejecțiilor de la fermele de păsări ce de obicei ajung să polueze mediul în lipsa unor platforme de colectare, stocare și maturizare a gunoiului de păsări, sunt necesare doar două săptămâni.
„Toate produsele organice, inclusiv produsele de pe rafturile magazinelor ale căror termen de valabilitate și urmează a fi aruncate la gunoi pot fi corect valorificate utilizând aceste larve”.
Pentru a promova tehnologia pe scară largă, însă, la moment există multiple bariere legislative.
„Acum câțiva ani am fondat o Asociație a Crescătorilor de Prepeliță și Păsări Exotice din Moldova (ECOOU) în scopul soluționării problemelor existente. Însă, nu avem o lege pentru această specie de păsări – prepelițele, ceea ce creează impedimente majore. Inițial, nu puteam înființa nici abatorul pentru ferma de prepelițe, deoarece nu aveam cadru legislativ. Ulterior, nu este posibilă nici valorificarea produselor obținute după activitatea larvelor. Sperăm că aceste probleme se vor soluționa, cu toate că deja de cinci ani batem pe loc”.
A organizat și un laborator de școlarizare unde se prelucrează mai multe tipuri de deșeuri alimentare. Ilia Guzic spune că fiecare producător care reușește să înțeleagă până la capăt tehnologia rămâne atras de această și îi dedică tot mai mult timp.
„Compania noastră nu are capacitatea de a prelucra toate deșeurile de origine organică, cu atât mai mult de a asigura piața internă cu proteină de origine animală ce, de obicei, este importată. În schimb, putem implica mai multe persoane în acest proiect și să evităm deșeurile care ajung tot mai mult să polueze. Ne axăm mult pe fermele organice pentru că acolo majoritatea fermierilor au aceleași viziuni. Vrem să promovăm tehnologia în rândul tinerilor și copiilor”.
Ilia Guzic împreună cu echipa au decis că pentru promovarea în masă a acestei tehnologii optimă ar fi organizarea unei pensiuni direct la fermă.
„În satul Malcoci, Ialoveni, am deschis o pensiune agroturistică la care pot veni toți doritorii pentru a cunoaște mai multe despre activitatea noastră și a învață cât de importantă este implicarea naturii în reducerea impactului activității umane. Aceste larve consumă toate deșeurile organice, iar acest lucru nu poate să nu fie demn de apreciat”.
Larvele sunt produse și procesate în fabrici de insecte la scară industrială în întreaga lume de către companii de biotehnologie precum InnovaFeed și Protix, cea din urmă operând cea mai mare fermă de insecte din lume în Olanda
Datorită dimensiunii lor mari în comparație cu musca de casă și musca de bălegar, larvele de muște soldat negre pot împiedica cele două specii să depună ouă în materie în descompunere, consumând larvele altor specii.
Acest lucru este important deoarece platformele de compostare ocupate de muște de casă și muște de bălegar emană un miros mult mai puternic decât cele ocupate de larvele de muște soldat negre, ceea ce face ca H. illucens să fie o modalitate mai prietenoasă cu oamenii de a gestiona resturile alimentare.
Muștele H. illucens au aparat bucal redus, motiv din care sunt mai puțin active, nu zboară în jur la fel de mult ca muștele de casă. În plus, nu sunt atrase de locuințele sau alimentele umane, preferând doar materia organică în descompunere. În plus, specia nu regurgitează hrana împreună cu enzime digestive, așa cum fac muștele de casă, și astfel nu transmit boli.
Studiile arată că s-au înregistrat reduceri semnificative ale E. coli și Salmonella enterica în gunoiul de găină după activitatea larvelor H. illucens.
Comentarii