Noua Hotărâre de subvenționare a investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, dar și schimbările ce țin de condițiile de suport și subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, cât și accesul fermierilor la irigații, afectează grav activitatea cultivatorilor de legume, legumicultura fiind un sector mai mult decât anevoios în ceea ce ține de perspectivele de dezvoltare în Moldova.
Pe lângă faptul că, costurile actuale pentru irigare duc la cheltuieli prea mari pentru producători, cheltuieli care nu sunt ulterior recuperate în urma vânzării recoltei, există și alte impedimente ce ține de dezvoltarea sectorului, inclusiv ceea ce ține de restabilirea sistemelor de irigare, cât și accesul la acestea.
Citiți aici mai multe despre: Fermieri: La costurile actuale pentru irigare, aceasta nu este avantajoasă economic.
Pe de altă parte, secetele frecvente și crunte nu lasă opțiuni legumicultorilor, atunci când vorbim de necesitatea irigării. Mai problematice decât costul înalt al irigării, însă, sunt barierele legislative care împiedică legumicultorii să investească în restabilirea sistemelor de irigare.
Până la restabilirea sistemelor de irigare – fermierii rămân fără opțiuni de irigare
Victor Cebotari, jurist în cadrul Agromaxx-Grow SRL, ne-a relatat mai multe despre problemele actuale și cum au influențat cele menționate mai sus activitatea cultivatorilor de legume.
Agromaxx-Grow SRL, pe lângă alte culturi, produce pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare legume, doar anul trecut oferind la procesare peste 2500 de tone de tomate.
Pe o parte din terenuri întreprinderea nu are acces la irigare, iar din necesitatea respectării asolamentului, adică necesitatea de a cultiva legume și pe terenurile fără acces la irigare, suportă pierderi anuale de peste un milion de lei.
Întreprinderea a solicitat suportul autorităților pentru a-i oferi posibilitatea de a arenda o parte din sistemul de irigare și a-l restabili astfel încât să poată iriga până la restabilirea sistemelor de irigare de către stat, însă a primit refuz. Mai multe relatăm în continuare.
„Avem terenuri agricole la Saharna, raionul Rezina, Mitoc, raionul Orhei și Șerpeni, raionul Anenii noi. În total, aproximativ 400 de hectare pe care cultivăm diverse culturi, inclusiv legume. Pentru respectarea asolamentului, parcelele pe care sunt cultivate legumele se schimbă, astfel că ne-am dorit să asigurăm accesul la irigare și pentru terenurile de la Saharna.
Am dorit să ne asumăm să reparăm rezervorul, luându-l în arendă, pentru a face posibilă irigarea pe terenurile unde planificăm să cultivăm legume. Înălțimea de la nivelul apei din Nistru este de 164 de metri, costurile pentru ca statul să-și asume o astfel de reparație statul sunt prea mari. Din acest motiv și am solicitat să ne asumăm o parte din costuri pentru a asigura irigarea terenurilor noastre. Voiam să instalăm o pompă mică pentru irigare”, povestește Victor Cebotari.
În satul Saharna, țevile, pompele, până și pereții sistemelor vechi de irigare au fost distruse și vândute, cum s-a întâmplat, de altfel, aproape în toate satele din Moldova unde acestea existau.
*Datele oficiale arată că cea mai mare parte a sistemelor de irigare zac în ruină, iar oficiali spun că pentru revitalizarea și restabilirea sistemelor de irigare necesare pentru irigarea celor 1,6 milioane de hectare de teren, e nevoie de minim 1,2 miliarde de euro (conform prețurilor din anul 2020).
La Saharna, la solicitarea agricultorilor de a evita distrugerea acestora, au fost oferite amenzi simbolice, care nici pe departe nu acoperă costurile reale.
„A fost deschis dosar penal, timp de doi ani de zile acesta a fost analizat, ca, într-un final, să aflăm că dosarul a fost închis prin împăcarea părților, adică Agenția Proprietății Publice „s-a împăcat” cu cei care se făceau vinovați de faptul că au distrus și vândut sistemul de irigare. Deci, niciun rezultat”.
Apelând la autorități pentru suport, acesta spune că s-a întors cu „zero” rezultat.
„Am solicitat suportul autorităților, inclusiv ne-am adresat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, însă am fost refuzați, chiar dacă ar fi fost o conlucrare avantajoasă pentru ambele părți, inclusiv cu beneficii directe pentru bugetul statului. Doar anul trecut, din cauza secetelor și imposibilității de irigare, pe terenurile de la Saharna am înregistrat pierderi de 1,3 milioane de lei. Asta înseamnă și pierderi pentru stat, căruia nu avem pentru ce achita impozite, dar și distrugerea sectorului, în condițiile în care nu putem asigura necesarul de hrană cu produse autohtone”.
Discutând și cu alți legumicultori, aceștia ne-au spus că, atâta timp cât încă nu au fost identificate resurse pentru restabilirea sistemelor de irigare, iar planificarea cât și restabilirea acestora nu este clar cât o să dureze, legea ar trebui să ofere fermierilor flexibilitate în realizarea investițiilor.
Altfel, câțiva ani pierduți în zadar până la realizarea celor propuse de către autorități, ar putea însemna distrugerea sectorului legumicol autohton, practic, cel mai dependent de irigare.
„Atâta timp cât nu există posibilitate de a restabili acum sistemul de irigare, deoarece pentru restabilirea lui totală sunt necesare investiții de milioane de euro, sunt necesare amendamente care să ne ofere posibilitatea să îmbunătățim pe moment situația. Noi am încercat să creăm o asociație, dar nu este posibil inclusiv din cauza faptului că nu există bani pentru restabilirea totală a sistemului”.
Potrivit fermierilor cu care am discutat, procesele birocratice pentru obținerea accesului la irigare pot dura până la 4 ani.
Datele oficiale arată că, în Moldova funcționează doar 38 de sisteme centralizate de irigare, dintre care 10 au fost construite pe bani americani.
Sistemele de GPS – excluse din regulamentul de subvenționare pentru legumicultori
Noile modificări aduse în Hotărârea Nr. 491 din 12-07-2023 cu privire la subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural au afectat și investițiile făcute de legumicultori anul trecut.
Astfel, spre exemplu, echipamentele pentru agricultura de precizie (sisteme de navigare, ghidare automată, la automatizarea controlului mașinii și utilajului agricol (GPS)) sunt disponibile pentru subvenționare doar pentru proprietari de vii și livezi, iar investițiile făcute anul trecut de legumicultori nu mai pot fi subvenționate.
„Anul trecut, am achiziționat un sistem GPS, acesta ne este foarte util pentru instalarea exactă a sistemului de irigare prin picurare pe terenurile din celelalte două sate, unde avem acces la irigare. Am achitat prima tranșă, iar în momentul în care am dorit să depunem dosarul pentru subvenționare, nu mai eram eligibili, din cauza noilor modificări. Rațional ar fi fost, să fie eligibile pentru subvenționare tehnica și utilajul achiziționat până la intrarea în vigoare a Hotărârii, deoarece noi nu am fost preîntâmpinați de acest lucru, iar investițiile deja au fost făcute”, adaugă Victor Cebotari.
În total, pe lângă pierderile din anul trecut, întreprinderea a mai înregistrat pierderi de aproximativ două milioane de lei, din cauza scăderii drastice a prețurilor în urma conflictului din Ucraina.
„Planificam, cu ajutorul subvențiilor, să acoperim cel puțin investițiile necesare pentru dezvoltare, însă suntem total dezamăgiți. Dacă am fi știut că vor fi aceste modificări, planificăm altfel investițiile. Iar în cazul sistemelor de irigare, în general, rămânem fără soluții”, a conchis Victor Cebotari.
Comentarii