Dorin Jardețchi din satul Varnița, raionul Anenii Noi, cultivă pe o suprafață de circa 90 de hectare legume (ceapă, morcov), dar și cereale și oleaginoase (porumb, floarea-soarelui, rapiță și grâu), pe care le irigă, datorită faptului că este membru al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI).
Producătorul spune că, cheltuielile pe care le suportă pentru irigare sunt destul de mari, ceea ce face ca și costul de producție a legumelor și cerealelor să fie mult mai mare.
„În anul curent, am achitat 3 lei pentru m3 de apă din bazin, pentru că avem locuri unde apa vine prin gravitație, iar apa repompată a costat 4 lei. La o udare a cerealelor folosim minim 400 de m3 de apă. Respectiv, trebuie să achităm 1600 de lei doar pentru apă, vorbesc de cheltuieli fără a lua în calcul uzura la mașina de irigat, motorină, salariul operatorului care manipulează mașina”, a povestit Dorin Jardețchi.
Chiar dacă membrii Asociației sunt cei care stabilesc prețul apei pentru irigare, la fiecare început de primăvară, acesta depinde mult de prețul la energia electrică, la care se mai adaugă taxa ecologică, cheltuielile pentru angajați și fondul de rezervă pentru reparația utilajelor.
„Statul interveni cu suportul său, dar pe an ce trece tot mai puțin. Se achită subvenții pentru energia utilizată la pomparea apei. La început, primeau subvenții toți cei care irigau, recent au fost excluse culturile cerealiere și au rămas doar culturile cu valoare adăugată înaltă, iar în anul curent, în urma ultimelor modificări au rămas culturile cu valoare adăugată, dar a fost introdus un plafon la recolta obținută. De exemplu, în cazul cepei trebuie să obții o recoltă de cel puțin 60 de tone la ha, iar în cazul verzei – 80 de tone la ha, ceea ce în cazul unui agricultor începător este practic imposibil de realizat. Respectiv, în cazul Asociației noastre, în anul curent, cred că mai puțin de 30% din membri au primit subvenții”.
Fermierul spune că, irigarea nu este folosită la scară largă, inclusiv din cauza prețului mare pentru apă. Acesta susține că unii agricultori nu respectă tehnologiile deoarece fac economie pe apă.
„În sezonul curent, conform calculelor pe care le-am făcut, la cultura floarea-soarelui am avut cheltuieli la apa pentru irigare de circa 10 mii de lei la ha. Astfel că, chiar dacă am avut o recoltă de circa 5 tone la ha de floarea-soarelui, în contextul prețurilor actuale, nu reușim să acoperim cheltuielile de producere. Ministerul ne spune că, trebuie să investim în utilaje mai eficiente, care ne-ar permite să avem un cost de producție mai mic la apă, dar acestea presupun investiții foarte mari. Ne-au recomandat să investim în instalarea panourilor solare sau să procurăm pompe mai eficiente, dar sunt costuri prea mari pe umerii agricultorilor. Dacă ar exista proiecte sau fonduri care să compenseze o parte din aceste cheltuieli, poate ar fi o soluție”.
Prețul care va fi în anul viitor pentru apă depinde, în mare parte, de prețul care va fi la energia electrică, în medie, la un m3 de apă pompat se folosește de la 600 W până la 1 KW.
„Din ceea ce ni s-a comunicat de la MAIA, în următorii ani se planifică excluderea subvențiilor pentru energia electrică folosită la irigare”, a mai spus Dorin.
De aceeași părere este și Veaceslav Lazar din Orhei, care a scris în grupul Agrobiznes Legumicultură că, pentru a fi competitivi pe piață, ar trebui să fie simplificată legislația privind conectarea la sursa de apă și micșorat prețul la apa utilizată pentru irigare, ceea ce va duce la micșorarea prețului de producere.
„Noi cultivăm legume și irigăm. Combustibilul pe care îl folosesc pentru pomparea apei este foarte scump, iar irigarea devine prea costisitoare”.
Solicitat de Agrobiznes, Vasile Șarban, secretar de stat, MAIA, a explicat că orice politică de susținere este preconizată pentru o anumită perioadă de timp. La fel este și în cazul politicii de susținere a producătorilor agricoli prin compensarea parțială a cheltuielilor la pomparea apei pentru irigare.
„Mizăm pe faptul că, vom dezvolta Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare și vom obliga persoanele fizice sau juridice, care dețin terenuri în aria de acțiune a unui sistem de irigare funcțional, să prelucreze terenurile în așa fel ca să utilizeze apa. La utilizarea apei pentru irigare, la toată suprafața pe care o are sistemul, costul unui cub de apă va fi cu mult mai mic. Astfel, ne propunem ca producătorii să coopereze și să producă o anumită categorie de produse, să o comercializeze în comun. Astfel, vor avea apă mai ieftină și respectiv, vor putea menține sistemul de irigare mai eficient”.
Vasile Șarban susține că, o astfel de intervenție e necesară în contextul în care un sistem de irigare necesită întreținere nu doar pe perioada de irigare, dar pe tot parcursul anului.
„Avem deja sisteme de irigare noi, care au fost subvenționate sau finanțate din diferite proiecte, care au datorii în valoare de 600 de mii de lei. MAIA a promovat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 71 cu privire la Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, în așa fel încât să obligăm deținătorii de terenuri din raza de acoperire a unui sistem funcțional de irigare să plătească cotizații la Asociație, ceea ce va contribui la menținerea sistemului de irigare. Deținătorii de terenuri din zona care are acces la irigare au deja un avantaj, pentru că costul terenului este cu mult mai mare, comparativ cu alte terenuri, respectiv poate cultiva culturi care să aducă un profit”.
Amintim aici că, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a aprobat reglementări noi de subvenționare în agricultură, inclusiv în sectorul de irigare, care pun în aplicare prevederile noii Legi nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural.
Vedeți analiza efectuată de specialiștii Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, finanțat de USAID, despre noile condiții de subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații.
Menționăm că, în Republica Moldova, s-au creat 35 de AUAI care au luat în gestiune 30 de sisteme centralizate de irigare. Dar din aceste 30 doar 18 funcționează, celelalte fiind într-o stare deplorabilă şi necesită investiții considerabile.
Comentarii