În perioada ianuarie-octombrie 2023, exporturile de mărfuri din Republica Moldova au însumat 3.358,2 milioane dolari, cu 7,5% mai puţin comparativ cu cele înregistrate în perioada corespunzătoare din anul 2022, cifre ce contrazic declaraţiile entuziasmate ale vicepremierului Dumitru Alaiba privind creşterea exporturilor, transmite mold-street.com.
Astfel după o mică tresărire în luna septembrie, exporturile s-au diminuat în luna octombrie, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Uniunea Europeană, principala destinaţie
Potrivit BNS, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-octombrie 2023 au constituit 2.337 milioane dolari (69,6% din total exporturi), fiind în scădere cu 7,6% față de perioada similară din anul 2022, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în aceeaşi perioadă 2023 s-au cifrat la 1.021,2 milioane dolari (30,4% din total exporturi), cu 7,2% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut.
Peste 81,4% din exporturi au fost efectuate cu mijloacele de transport rutier, după care urmează transportul maritim (13,4%), transportul feroviar (3,2%), transportul aerian (1,0%) şi instalații fixe de transport (1,2%).
Principala destinaţie a exporturilor de mărfuri sunt țările Uniunii Europene (UE–27), cu o pondere de 64,7% (circa 2,17 miliarde de dolari), cu 1,2% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022.
România – principala piaţă
Cota cea mai mare revine României, cu un volum de 1,17 miliarde de dolari şi pondere de 34,71% din totalul mărfurilor exportate de Republica Moldova.
În comparaţie cu 10 luni din 2023, exporturile au crescut cu 12,5%, iar cota cu 6,2 puncte procentuale. În consecinţă pe piaţa românească ajung mai mult de jumătate din exporturile moldoveneşti pe piaţa UE.
Acest salt poate fi explicat şi prin faptul că România a devenit de fapt în acest an principala piaţă de desfacere pentru cerealele şi oleaginoasele din Republica Moldova.
Printre alte state UE unde ajung mărfurile moldoveneşti se numără Italia (cu o cotă de 6,5%), Germania (5,5%), Cehia (3,95%), Polonia (3,07%), Bulgaria (2%) şi Spania (1,5%).
Exporturile în Rusia au scăzut cu 29,5%, iar în Turcia – de 2,4 ori
În acelaşi timp exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, au scăzut cu 6% şi au avut o valoare de 778,1 milioane dolari, care echivalează cu o cotă de 23,2% în total exporturi.
Aici principala piaţă de defacere este Ucraina cu o cotă de 15,7% şi unde au ajuns mărfuri în valoare de circa 526,75 milioane de dolari, în scădere cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. De notat că o mare parte din exporturile în Ucraina sunt de fapt reexporturi de motorină.
În această perioadă exporturile pe piaţa Rusiei s-au prăbuşit cu circa 29,5%, iar cota acestei ţări a constituit doar 3,5%.
În acelaşi timp exporturile în categoria celelalte ţări ale lumii s-au prăbuşit cu 37,7%, constituind doar 406,6 milioane de dolari, sau 12,1% din total.
Scăderea atât de semnificativă se datorează reducerii de circa 2,5 ori a exporturilor pe piaţa Turciei, cota acestei ţări scăzând de la 7,4% în 10 luni din 2022, la doar 3,38% – în 10 luni ale acestui an. De asemenea în această perioadă au scăzut de 2,2 ori şi exporturile pe piaţa Elveţiei.
De notat că datele BNS contrazic de facto declaraţiile optimiste ale vicepremierului Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării precum că se atestă o revigorare a exporturilor.
Comentarii