În Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei, dintre care circa 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente.
„Suntem niște risipitori, nu cei mai răi din Europa, dar foarte mari având în vedere nivelul de dezvoltare al țării noastre”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 12 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Banca de Alimente din Republica Moldova, o inițiativă a misiunii sociale „Diaconia”.
Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente în a hrăni un milion de săraci din țară. Alimentele pe care le aruncă oamenii din țările dezvoltate sunt mult mai multe decât toate alimentele care se produc în Africa.
„Dacă am fi mai raționali, toate produse alimentare culese, procesate, ajunse pe rafturile magazinelor și ulterior procurate, care anual sunt aruncate de către oamenii din țările dezvoltate, ar ajunge hrană pentru oamenii săraci de peste tot”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că, deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimentare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipească produsele alimentare.
Între 2001-2005, prețurile produselor alimentare au crescut cu 60,9%. Între 2006 și 2010 – prețurile alimentelor au crescut cu 38,6%. Între 2011-2015 – cu 46,3%. Între 2016-2020 – cu 31,6%. În ultimii trei ani: 2021/2022/2023 au crescut cu 62%.
„În ultimii trei ani, Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani. Ceea ce trebuie să ne pună pe gânduri este faptul că se majorează prețurile la produsele alimentare, dar noi continuăm să aruncăm foarte mult”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, cu cât o țară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuililor pentru produsele alimentare în bugetul familiei este mai mare. Se consideră că dacă se cheltuie mai puțin de 20% din bugetul unei familii pentru produse alimentare, reprezinți clasa medie a societății.
Aflați mai multe despre Cu suportul Uniunii Europene, a fost lansată platforma inovativă Donezalimente.md.
În Uniunea Europeană (UE), în medie, pentru produsele alimentare se cheltuie 14,3% din bugetul unei familii. Republica Moldova și Ucraina, țări candidate la UE, cheltuie 42%, cel mai mult din toate țările UE și țările candidate.
Alte două țări candidate: Bosnia și Herțegovina – 31%; Muntenegru – 27%. România cheltuie 24,8%, urmată de Lituania – cu 20,6% și Letonia – cu 20%. La polul opus se află Irlanda cu 8,3%, Luxemburg – cu 9% și Austria – cu 10,9%. Statele Unite cheltuie 6,5%.
„Produsele alimentare reprezintă și în țările dezvoltate o problemă, dar la noi este mai mare. Aproape jumătate din banii câștigați de către moldoveni, 42%, merg pentru produse alimentare. Este trist când aflăm câte din produsele alimentare, pentru care s-au dat sume enorme de bani, se aruncă la gunoi”, susține economistul.
Analistul economic declară că 20% dintre cei mai bogați moldoveni cheltuie 30,3% pentru alimente, 20% – 42,2%, 20% – 47,3%, 20% – 51,8%, iar ultimii 20% sau 250 de mii de familii – 56,9%.
„Ultimii, practic după ce au cumpărat produse alimentare nu mai rămân cu bani și pentru altceva. Deși cheltuie toți banii pentru alimentație, totuși, nu se alimentează cum trebuie, nemaivorbind de luxul de a cheltui bani și pentru altceva. La noi, cei mai bogați oameni cheltuie mai puțin pentru produsele alimentare”, a declarat economistul.
Expertul afirmă că, moldovenii, în medie, anual, aruncă la gunoi, din ceea ce au procurat, 76 kg de mâncare/persoană. În top este Grecia cu 142 kg pe cap de locuitor anual. Urmează Malta – cu 129; Luxembourg – 90; Ucraina și Moldova – 76; România – 70; Austria – 39; Slovenia – 34; și Federația Rusă – 33.
Această cantitate este doar risipa făcută de către gospodăriile casnice. Pe lângă ceea ce se aruncă de acasă, se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămân recolte pe dealuri etc. Din ceea ce se aruncă, 40% din risipă este făcută de către consumatori; 25% – sectorul de producție; 20% – sectorul procesării; și 15% – sectorul comercial.
Risipa totală de alimente în America de Nord este anual de 280-300 kg anual pe cap de locuitor. În Europa – 270-290. În Asia industrializată – 220-240. În America latină – 220-230. În Africa – 160-210. Aici populația fiind săracă, practic, nu aruncă produse alimentare.
În Asia de sud și sud-est – 120-140 kg/persoană, deoarece acestea sunt mai organizate în procesare și risipesc mai puțin acasă.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. În 2023, cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au constituit 41,1%.
În realitate, pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice, real consumate, s-au cheltuit 35,9%. 16,3% s-au cheltuit pentru locuință, apă, canalizare și gaz.
„În Republica Moldova, risipa și pierderile de alimente, în 2023, au fost de 19,2 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei mai mult decât în 2022. Din cele 19,2 miliarde de lei: 12 miliarde de lei a fost risipă de alimente, restul au fost pierderi de alimente. În 2023, din cele 19,2 miliarde de lei, 6,6 miliarde de lei au constituit produsele aruncate de către populație. Cu 500 de milioane de lei mai mult față de 2022”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Economistul menționează că, pe fundalul acestui nivel înalt al risipei alimentare, trebuie susținute activitățile de donație care sunt organizate în sprijinul păturilor sociale vulnerabile, precum cele desfășurate de către misiunea socială Diaconia.
„Nu este corect, nu este etic și nu este normal să se facă în continuare această risipă de alimente, care nu este doar o problemă a Republicii Moldova, dar este problema țărilor dezvoltate. În țările mai slab dezvoltate, populația nu risipește așa mult, dar neavând tehnologii necesare pierd produsele alimentare până ajung la populație. În cazul țărilor dezvoltate, produsul este transformat în hrană, doar că populația iresponsabilă o risipește”, a conchis economistul.
––––––––––––
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Comentarii