În primul trimestru al anului 2024, volumul comerţului exterior al regiunii transnistrene a înregistrat o scădere abruptă cu circa o treime faţă de aceeaşi perioadă din 2023, transmite mold-street.com.
În special, s-a prăbuşit importul, volumul căruia s-a diminuat cu circa 38%, în timp ce exporturile s-au diminuat cu doar 8%, arată datele așa-zisului comitetul vamal din regiune.
Principalul factor al acestei scăderi abrupte este reducerea de aproape două ori a importului resurselor energetice, cota cărora în importurile regiunii s-a diminuat cu 10 puncte procentuale: de la 72,5% în primele trei luni ale 2023, la 62,7% în primele trei luni din 2024.
Motivul principal al acestei reduceri abrupte este scăderea de aproape trei ori a preţului de import al gazelor (care oricum nu sunt plătite de către regiune).
În consecinţă, deşi volumul de gaze importat de regiune a crescut, valoarea acestuia s-a diminuat de circa două ori.
Potrivit datelor așa-zisului comitet vamal al regiunii, fără componentă energetică volumul importurilor a scăzut cu 16%, iar al exporturilor – cu 8%.
Şi aici explicaţia autorităţilor separatiste este că de vină ar fi noile reguli vamale, aplicate de la 1 ianuarie 2024 de către autorităţile Republicii Moldova.
Dar şi aici există o explicaţie. De exemplu, scăderea cu circa 10% a exporturilor de energie electrică se datorează unui preţ cu 9,6% mai mic, faţă de aceeaşi perioadă din 2023.
De notat că Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului cumpără circa 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres), amplasată în regiunea transnistreană.
Mai adăugăm că datele așa-zisului comitetul vamal din regiune relevă că circa 51,6% din „exporturile” de mărfuri din Transnistria au fost în Republica Moldova, iar peste 38,4% – în statele UE, inclusiv 19,1% – în România, 4,8% – în Polonia şi 4,7% – în Bulgaria, în timp ce pe piaţa rusească – doar 3,5%.
La importuri evident că domină Rusia – cu o cotă de 60,8% – datorită livrărilor de gaze.
Pe locul doi este Republica Moldova – cu 10%, urmată de România – cu 7,9% şi Ucraina – cu 4,1%.
Menţionăm că, urmare a agresiunii ruseşti în Ucraina, într-adevăr au fost impuse restricţii, dar sunt la exportul de mărfuri cu dublă destinaţie – produse de întreprinderile din regiune controlate de corporaţii militare ruseşti, precum Pribor din Bender/Tighina, Elektromash din Tiraspol etc.
Comentarii