La sfârșitul lunii aprilie curent, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole, care au drept scop principal reprezentarea și protejarea intereselor fermierilor.
Proiectul a provocat discuții referitor la necesitatea lor, dar și asupra modalității de funcționare. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că, Camerele agricole vor reprezenta puntea de legătură dintre fermieri și inovații, iar agricultorii se arată îngrijorați dacă acestea vor răspunde necesităților lor curente.
În cadrul interviului acordat pentru Agrobiznes, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, a explicat de unde a venit ideea și necesitatea de a elabora acest proiect de lege, cine vor fi membrii Camerelor agricole, când își vor începe activitatea, din ce surse vor activa, dar și alte detalii.
„Întotdeauna am fost preocupat de problema cum pregătim Republica Moldova pentru procesul de dezvoltare a agriculturii, pentru că este clar că, în agricultura din țara noastră, lucrurile nu merg tocmai așa cum ar trebui – ne-am plafonat, nu are loc un proces de creștere și dezvoltare, indiferent de faptul că avem tehnologii și tehnică bună, avem agricultori extrem de muncitori, avem un sol cum nu are nimeni în toată Europa, dar rezultatele economice lasă foarte mult de dorit.
Ideea de a crea Camerele agricole a apărut în cadrul unei vizite de lucru pe care am avut-o în Austria. Am fost impresionat de modul în care sunt organizați agricultorii din Germania și Austria și m-am gândit că același model poate fi aplicat și în Republica Moldova. Altă modalitate decât o Asociație profesională creată de agricultori și din care să facă parte toți agricultorii – nu există.
În acest sens, am identificat două modalități de dezvoltare a agriculturii din țara noastră, în primul rând, crearea Camerelor agricole și, în al doilea rând, Asociațiile de profil. În ceea ce ține de Asociațiile de profil, deja le avem create și acestea au rezultate extraordinare, iar fermierii au posibilitatea de a identifica, prin intermediul acestora, o mulțime de soluții pentru problemele cu care se confruntă”.
Care sunt diferențele dintre Camerele agricole și Asociațiile de profil?
„Asociațiile de profil au o specializare îngustă, reprezentând un singur domeniu cum ar fi, spre exemplu, creșterea fructelor, legumelor, strugurilor, albinelor, ovinelor, ș.a. Totodată, Asociațiile de profil au un număr mic de membri. Camerele agricole vor fi asociații profesionale cu un centru de consultare, unde fermierii vor fi școlarizați, vor primi cunoștințe. Tot prin intermediul Camerelor agricole, agricultorii vor fi ajutați să scrie proiecte pentru a obține bani din fondurile de preaderare, inclusiv subvenții de la AIPA.
Camerele agricole vor fi un instrument de dezvoltare pentru fermierii mici și mijlocii, pentru că fermierii mari au posibilități diferite și își pot permite să apeleze la serviciile profesionale ale unui contabil, jurist, agronom, economist. Scopul este de a combina activitatea din agricultură cu activitatea de consultanță, oferite prin intermediul Camerelor agricole. Altfel spus, ne propunem să creăm un mediu prietenos pentru fermierii mici și mijlocii”.
Considerați că fermierii de la noi sunt pregătiți pentru acest concept, proces?
„Probabil, ei niciodată nu vor fi pregătiți, până nu începe procesul propriu-zis. Camerele agricole, în niciun caz nu vor fi o platformă pentru soluționarea conflictelor dintre fermieri. Ne dorim să dezvoltăm aceste Camere pentru a răspunde la anumite probleme ale agricultorilor. Nu vom putea face față concurenței regionale, dacă nu vom începe să avem o activitate profesionistă. Trebuie să scriem proiecte, să elaborăm business planuri, trebuie să înțelegem în ce investim și de ce, este imperativ ca atunci când plantăm o livadă, cu un anumit soi, să știm exact unde vom vinde produsul.
Atunci când am venit în această funcție, una dintre cele mai mari probleme era lipsa abordării economice a agriculturii și lipsa capacităților de a vinde. Respectiv, punem accent pe aceste componente și ne dorim ca agricultorii să nu mai producă de sine stătător, pentru că astfel vor avea un preț de cost înalt și cele mai mici prețuri de vânzare, iar beneficiarii cei mai mari vor fi intermediarii. Cooperarea și organizarea agricultorilor în grupuri de producători, cooperative, asociații înseamnă costuri mai mici la producere și prețuri mai mari la vânzare. Aceasta este formula care funcționează perfect”.
Urmează să fie constituite 10 Camere agricole regionale și una Națională, care vor fi fondurile din care vor activa acestea?
„Principalele surse financiare pentru acestea vor fi cotizația de membru și surse din partea statului, prin intermediul Ministerului. În cadrul Centrelor de consultare, care vor activa în fiecare din cele 10 Camere agricole, vor fi subdiviziuni ale Centrului de consultanță din cadrul MAIA. Respectiv, specialiștii vor fi achitați de către minister și vor acorda servicii de consultanță în dependență de specificul fiecărei regiuni. Nici într-o țară un fermier mic nu are contracte cu juriști, economiști, deoarece nu are posibilitatea de a-i achita. Astfel că, prin intermediul Camerelor agricole, micii fermieri vor putea solicita serviciile acestor specialiști și nu doar, mai ales că acestea vor activa în regiunea sa”.
Cine vor fi membrii Camerelor agricole și care vor fi criteriile de selecție a acestora?
„Membrii Camerelor vor fi toți producătorii agricoli care desfășoară o activitate în agricultură și au în proprietate/folosință/posesie cel puțin 2 ha de teren agricol arabil. Agricultorii care nu vor fi membri ai unei Camere agricole nu vor putea beneficia de subvenții. Totodată, agricultorii care nu vor fi membri ai Camerelor agricole vor putea solicita consultanță contra plată și aceasta va reprezenta o altă sursă de venit pentru Camerele agricole, pe lângă subvențiile pe care le vor primi direct din Fondurile UE”.
În contextul în care tot mai des vorbim despre lipsa acută a forței de muncă, nu există riscul, Camerele agricole să nu dispună de specialiștii necesari?
„Nu cred că există un asemenea risc, pentru că în localitățile rurale, raioanele țării avem nu doar agricultori, dar sunt și specialiști din diferite domenii cum ar fi economiști, contabili, juriști, agronomi ce au competențe profesionale înalte și respectiv vor putea activa în aceste Camere agricole”.
Care vor fi principalele avantaje ale membrilor Camerelor agricole?
„Informația la zi. În lumea business-ului cel mai mult costă informația. În plus, o atenție mare se va acorda componentei ce ține de instruirile pentru comerț. Succesul final al oricărei activități înseamnă vânzarea produsului, iar prețul trebuie să fie unul care corespunde cheltuielilor pe care le-ai avut.
La noi însă, marea majoritate a fermierilor sunt foarte buni în a produce și nu le mai ajunge timp să se încadreze și în procesul de vânzare. Până la urmă, fiecare trebuie să se ocupe de ceea ce îi reușește cel mai bine. Cooperarea este unica soluție viabilă în procesul de luptă contra sărăciei. Camerele agricole vor reprezenta fermierii în dialogul cu toate organele puterii centrale și locale”.
Cine va avea funcția de control asupra activității desfășurate de Camerele agricole?
„Fermierii, ei fiind și cei care vor participa la procesul de alegere a organului de conducere. Aici țin să specific că, Camerele agricole urmează să aibă autonomie și independență totală în activitatea sa”.
Când își vor începe activitatea Camerele agricole, dacă proiectul va fi votat în lectura a doua de către Parlament?
„Sperăm că la 1 ianuarie 2025, Camerele agricole vor fi funcționale deja. Deși există încă foarte multă muncă, inclusiv discuții în teritoriu, identificarea locațiilor, vizita de studiu pentru fermieri în Austria, Germania”.
Cum comentați faptul că, unii fermieri susțin că crearea Camerelor agricole înseamnă colectivizare forțată?
„Este doar o părere, care nu are nimic cu realitatea. Mi-aș dori ca acești fermieri să vină cu soluții reale pentru dezvoltarea agriculturii. Ceea ce vor oferi Camerele agricole este suportul informațional, dar și suport în elaborarea planurilor de afacere, proiectelor pentru a beneficia de surse financiare pentru dezvoltare.
Unde sunt paralele între colectivizare și Camerele agricole? Avem fermieri, Asociații de profil care susțin acest proiect și îl consideră necesar. Prin crearea Camerelor agricole facem un pas spre dezvoltarea agriculturii din Republica Moldova”.
Care totuși, este principala problemă a fermierilor de la noi, în contextul în care s-a menționat că știu a produce, avem un sol deosebit, statul oferă subvenții, sunt Asociații de profil ce au rezultate remarcabile și totuși, parcă batem pasul pe loc?
„Nu sunt asociați și vând foarte prost. Sperăm că prin intermediul Camerelor agricole fermierii vor fi ajutați să facă un business plan, o analiză a piețelor, vor învăța ce înseamnă cooperativă și grup de producători. Cea mai mare problemă în procesul de vânzare a producției din Moldova este lipsa asocierii. Ne dorim ca, agricultorii din țara noastră lucrând cu Asociațiile de profil și Camerele agricole să prindă gustul și să înțeleagă ce înseamnă cooperare”.
De menționat că, modelul Camerelor agricole a fost preluat de țări precum Germania, Ungaria, Slovenia, Polonia, Austria.
Comentarii