Hans Kordik este un economist austriac cu experiență în cadrul Ministerului Agriculturii din Austria, Agenției de Plăți din Austria și Băncii Mondiale, a sprijinit numeroase țări candidate în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În prezent, este șeful proiectului „Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură”, realizat în cadrul Programului de Cooperare Bilaterală al Ministerului Federal German pentru Agricultură, Alimentație și Identitate Regională.
Într-un interviu realizat cu acesta, i-am adresat mai multe întrebări privind procesul de integrare europeană a Moldovei și impactul acesteia.
Republica Moldova depune eforturi pentru a avansa în procesul de integrare europeană. Cum apreciați progresele realizate?
Pregătirea pentru aderarea la UE este un proces complex, care necesită timp și resurse. Agricultura, dezvoltarea rurală și siguranța alimentară joacă un rol important în acest proces.
Pe de o parte, Politica Agricolă Comună (PAC) este foarte complexă, iar împreună cu cerințele privind siguranța alimentară, aproape 50% din legislația UE vizează aceste domenii.
Este important să conștientizăm acest lucru, deoarece uneori suntem atrași doar de partea financiară, deoarece 30% din bugetul UE este destinat sectorului agricol.
În prezent, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova are o sarcină dificilă, coordonează trei dintre cele 35 de capitole ale acquis-ului comunitar: Capitolul 11 – Agricultură și dezvoltare rurală, Capitolul 12 – Siguranța alimentară, politici sanitare și fitosanitare, și Capitolul 13 – Pescuit și acvacultură.
În pofida timpului limitat și accesului restrâns la fonduri de preaderare, Hans Kordik spune că Moldova a înregistrat progrese impresionante.
De la obținerea statutului de țară candidată, în iunie 2022, în trei ani, Moldova a realizat pași importanți în transpunerea legislației europene, consolidarea capacităților instituționale și adaptarea la standardele stricte privind siguranța alimentară. Printre dovezi se numără crearea Agenție Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) funcțională și a Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) eficientă.
Comparativ cu cele cinci state din Balcanii de Vest aflate de ceva timp în proces de aderare, Moldova a reușit să recupereze decalajul, chiar dacă a avut mai puțin timp pentru pregătire și nu a beneficiat de sprijinul preaderare IPARD, așa cum au avut acele țări.
Ce ar trebui să ia în considerare Guvernul Republicii Moldova pentru a evita întârzierile în procesul de aderare?
Principala constrângere a administrației agricole din Moldova sunt capacitățile limitate din cauza personalului insuficient. Comparativ cu alte țări candidate sau membre ale UE, Ministerul Agriculturii și AIPA au un număr insuficient de angajați.
Este prioritar să se investească în resurse umane pentru instituțiile publice antrenate în procesul de aderare.
Totodată, procesul ar trebui să înceapă cu reformarea sistemului educațional prin modernizarea curriculei, promovarea instituțiilor de învățământ agricol și facultăților cu profil agricol de la Universitatea Tehnică, pentru a atrage tineri în domeniu și a forma specialiști competenți.
Fermierii moldoveni și-au exprimat în mai multe rânduri temerea că cerințele UE ar putea fi greu de implementat. Ce recomandări aveți pentru aceștia și pentru Ministerul Agriculturii?
Fermierii din cele 27 de state membre ale UE au reușit să implementeze aceste cerințe. Nu cred că fermierii moldoveni sunt diferiți de cei din Franța, Germania, România sau Polonia.
Autoritățile și fermierii trebuie să formeze un parteneriat solid. Trebuie informare, sensibilizare și instruire în privința politicilor europene și a standardelor.
Inițiativa creării Camerelor Agricole în Moldova este un pas în direcția corectă. În alte state membre ale UE, astfel de camere au ajutat în perioada de preaderare, oferind fermierilor informații despre modificările de politici, oportunitățile de piață și cerințele legislative.
Un avantaj important al acestor structuri este faptul că sunt formate din fermieri, ceea ce garantează că vocea acestora este auzită în procesul decizional.
Elaborarea unui cadru legislativ adecvat privind crearea Camerelor Agricole este un început promițător, însă succesul acestor entități depinde de implicarea activă a fermierilor. Ideal ar fi ca aceste structuri să fie dezvoltate împreună cu fermierii. în Moldova trbeuie să fie identificați fermieri care să își asume un rol de lider în cadrul noilor Camere Agricole.
Mulți mizează pe obținerea unor perioade de tranziție favorabile pentru transpunerea cerințelor europene. Ce înseamnă acestea și la ce se poate aștepta Moldova?
Este puțin probabil ca o țară să fie complet pregătită de aderare și să nu solicite perioade de tranziție. Acestea pot dura între 10 și 20 de ani. Totuși, în domeniile legate de sănătatea umană, animală și vegetală, tranzițiile ar trebui să fie minime sau inexistente, iar în aceste cazuri nu se fac compromisuri.
Reprezentanții Guvernului trebuie să evalueze atent dacă cererea unei astfel de perioade nu ar putea duce la diminuarea volumului de sprijin financiar care ar putea fi acordat.
Guvernul a început să pregătească pozițiile naționale pentru capitolele coordonate de MAIA. Care aspecte trebuie tratate cu atenție sporită?
Pentru a putea începe negocierile cu Comisia Europeană, Republica Moldova trebuie să dispună de date agricole atât cantitativ relevante, cât și calitativ credibile.
Discuțiile vor viza viitoarele alocări financiare din bugetul Uniunii Europene, iar acestea trebuie susținute prin cifre concrete, cu ar fi suprafețele de teren arabil gestionate, tipurile de culturi cultivate și efectivele de animale crescute în ultimii 3–5 ani.
În acest context, una dintre prioritățile majore este crearea unui hub solid de date agricole. Negocierile nu pot fi bazate pe estimări, întrucât acest lucru ar slăbi poziția Moldovei în procesul de negociere.
Comparativ cu statele membre ale UE și majoritatea țărilor candidate din Balcanii de Vest, Moldova se confruntă în prezent cu un deficit de date credibile despre sectorul agricol, aceasta fiind o vulnerabilitate serioasă care trebuie remediată cât mai curând posibil.
Prin urmare, consolidarea instituțiilor și a capacității administrative, inclusiv dezvoltarea unor sisteme funcționale de colectare și gestionare a datelor, trebuie să fie o prioritate strategică.
Două sisteme trebuie dezvoltate, Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) pentru colectarea și monitorizarea datelor privind terenurile agricole, animalele și fermierii, și Rețeaua de Date privind Durabilitatea Fermelor (FSDN) pentru colectarea informațiilor despre veniturile fermierilor.
Care ar trebui să fie prioritățile Republicii Moldova pentru a avansa dialogul cu UE și a se alinia la standardele europene?
Eu susțin un cadru de cinci priorități. În primul rând, Republica Moldova trebuie să construiască instituții puternice, conform cerințelor Uniunii Europene. În al doilea rând, este necesară dezvoltarea capacității administrative, în special pentru crearea unui hub de gestionare a datelor.
În al treilea rând, trebuie asigurată conformarea cu diverse standarde, inclusiv cele privind bunăstarea animalelor, siguranța alimentară și protecția mediului. Aceste cerințe reprezintă provocări atât pentru administrație, cât și pentru fermieri.
În al patrulea rând, Moldova trebuie să elaboreze strategii care să răspundă nevoilor sale specifice, precum adaptarea la schimbările climatice, consolidarea fermelor mici, incluziunea socială și reziliența economică.
În cele din urmă, țara trebuie să se alinieze la mecanismele de organizare comună a piețelor, care includ regulile comerciale, etichetarea, clasificarea calității produselor, grupurile și organizațiile de producători, intervențiile publice și stocarea privată.
Având în vedere resursele limitate ale Moldovei – atât în sectorul public, cât și în cel privat agricol, care sunt soluțiile viabile pentru a merge înainte?
Moldova trebuie să valorifice eficient programele de sprijin oferite de partenerii internaționali – Banca Mondială, UE, FAO, BERD, BEI, IFAD, GIZ, APD Moldova, Agențiile de Dezvoltare ale Franței, Austriei și Elveției, UNDP.
Ministerul Agriculturii ar trebui să colaboreze strâns cu acești donatori și să coordoneze alinierea eforturilor și utilizarea eficientă a sprijinului oferit, cu scopul consolidării sectorului agricol din Republica Moldova.
Există o deschidere pentru susținerea agriculturii moldovenești, iar din acest motiv, coordonarea între programele donatorilor este de importanță majoră.
Vezi mai multe articole relevante la acest subiect accesând acest link.
Comentarii