Pe câmpurile din satul Zîrnești, raionul Cahul, o cultură neobișnuită își face loc în 2025 – amarantul. Însămânțat pe o suprafață experimentală de 6 hectare, obiectivul este testarea pentru a identifica culturi rezistente la secetă, cu valoare nutritivă ridicată și adaptabilitate crescută în condiții de schimbări climatice.
Informațiile au fost oferite Agrobiznes de Dumitru Cojocari, specialist în reziliență climatică și biosecuritate, compania Kirsan Agro.
Proiectul este implementat de compania Kirsan Agro, în colaborare cu Universitatea Tehnică a Moldovei.
Amarantul – cultură cu trecut nevalorificat și viitor promițător
„La Universitatea Agrară de Stat din Moldova au fost efectuate cercetări în trecut asupra acestei plante, însă, din păcate, interesul pentru ea s-a diminuat în timp. Ținând cont de schimbările climatice și necesitatea de asigurare a securității alimentare, considerăm că amarantul trebuie repus în valoare și promovat corespunzător”, afirmă Dumitru Cojocari.
Potrivit lui, amarantul oferă o producție de 80–150 tone/ha de masă verde, cu până la 20% proteină în substanță uscată, și 2–4 tone/ha de boabe.
Acestea pot fi utilizate în alimentația umană, furajare, procesare industrială și chiar în sectorul biofarmaceutic. Boabele conțin squalen – un compus cu proprietăți antioxidante și anticancerigene, tot mai căutat în industriile de vârf.
Avantajele agroecologice ale culturii de amarant
Dincolo de valoarea nutrițională, amarantul are o rădăcină pivotantă profundă, care contribuie la structurarea solului, sporirea materiei organice și reducerea degradării terenurilor agricole.
Planta este adaptată condițiilor pedoclimatice din sudul Republicii Moldova, fiind o alegere viabilă pentru regiunile afectate de secetă și eroziune.
Kirsan Agro promovează această cultură alături de alte specii reziliente, precum sorgul zaharat, în cadrul unui proiect demarat în urmă cu trei ani. Detalii aici.
Activitățile sunt susținute prin cercetări aplicative desfășurate în colaborare cu Facultatea de Științe Agricole din cadrul Universității Tehnice a Moldovei – departamentele Agronomie, Horticultură și Zootehnie.
În paralel, parteneriatul cu Facultatea Tehnologia Alimentelor vizează dezvoltarea unor tehnologii de procesare primară și valorificarea amarantului în produse destinate consumului uman, contribuind astfel la diversificarea gamei agroalimentare locale.
Planuri pentru 2026: extindere la scară largă
După testele din 2025, compania intenționează să extindă suprafața cultivată cu amarant la cel puțin 200–250 hectare în 2026.
Trecerea la producția pe scară largă urmărește asigurarea unui volum stabil de materie primă pentru procesare alimentară și biofarmaceutică.
Tot în acest an, la Stațiunea de Cercetări Experimentale Criuleni au fost înființate loturi pentru producerea semințelor de sorg zaharat, varietatea autohtonă Porumbeni 5, pe o suprafață de 4 hectare, în parteneriat cu Facultatea de Științe Agricole.
Comentarii