Pe 3 mai 2025, în Comrat, s-a desfășurat seminarul dedicat dezvoltării culturilor rezistente la secetă, organizat de Kirsan Agro, în parteneriat cu experți și instituții din domeniul agricol din Republica Moldova și din regiune.
Evenimentul a reunit fermieri, cercetători și antreprenori agricoli preocupați de soluții concrete pentru adaptarea la schimbările climatice.
În centrul discuțiilor s-a aflat sorgul zaharat, o cultură tot mai analizată ca alternativă viabilă la porumb și lucernă (hrană pentru animale), în contextul secetelor tot mai frecvente și a degradării solurilor.
Sergiu Coman, fondatorul Kirsan Agro:
„Sorgul este una dintre cele mai sigure culturi pentru viitorul agriculturii noastre – eficient, versatil și adaptat la secetă, iar practica arată că poate oferi și un profit bun fermierilor. Obiectivul nostru este să punem fermierii în contact direct cu aceste soluții și să dezvoltăm împreună proiecte viabile, de la câmp până la valorificare”, a declarat acesta.
Dumitru Cojocari, specialist în cadrul proiectului, a menționat că pe parcursul vegetației fermierii vor beneficia de suportul necesar pentru a implementa corect tehnologia de cultivare a sorgului zaharat, pentru mulți fiind o cultură relativ nouă.
Expertiză științifică și exemple de bună practică
Evenimentul i-a adus împreună pe unii dintre cei mai activi specialiști din domeniu: cercetători, agronomi și reprezentanți ai companiilor partenere, inclusiv Gheorghe Moraru, Doctor în științe agricole, care a dedicat studierii cultivării sorgului 64 de ani din cariera sa.
Aceștia au vorbit despre tehnologiile de cultivare, adaptabilitatea varietăților, dar și despre perspectivele de utilizare industrială – de la biogaz și bioetanol, la ambalaje biodegradabile și biochar.
S-a discutat și despre integrarea sorgului în modele agroenergetice, ca soluție pentru autonomie energetică la nivel de fermă și pentru dezvoltarea de microclustere regionale.
Fermierii care au cultivat deja sorg zaharat au vorbit despre experiența lor
În cadrul seminarului, mai mulți fermieri care au semănat deja sorg zaharat în ultimii ani au împărtășit din rezultatele obținute și din motivația care i-a determinat să continue extinderea suprafețelor cultivate.
Aceștia au subliniat rezistența la secetă, productivitatea ridicată și versatilitatea sorgului, utilizabil atât ca furaj pentru animale, cât și ca materie primă pentru energie și industrie.
„Sorgul nu doar că a rezistat în anii secetoși, dar a oferit o producție constantă și o digestibilitate bună față de alte culturi. Pentru noi, e o investiție strategică.” – a spus Mihail Sîrbu, inginer-agronom, care are o experiență de 17 ani în cultivarea sorgului.
Un alt fermier participant, Grigore Moraru, care are în gestiune o fermă de bovine cu 600 de capete, în acest an a semănat 40 de hectare de sorg zaharat pentru a introduce cultura în rația animalelor.
Acesta ne-a spus că, sorgul este una dintre puținele opțiuni rămase ținând cont de secetele care au ajuns a marca, practic, fiecare an zona de sud a țării.
Fermierii au primit sămânță de hibridul Porumbeni 5 pentru înființarea loturilor
La finalul seminarului, participanții au primit sămânță de Porumbeni 5, un hibrid local de sorg creat de către Gheorghe Moraru, recunoscut pentru toleranța la condiții dificile de climă și sol.
Aceștia au semănat deja loturile demonstrative, urmând ca în toamnă să fie evaluată recolta.
Dacă sunteți interesați să vă alăturați sau să aflați mai multe despre proiect, puteți discuta cu unul dintre specialiștii proiectului Kirsan Agro la numărul de telefon +373 68 081 333 sau accesați kirsanagro.com.
