Anul agricol 2025 a confirmat faptul că producția culturilor proteice intră într-o nouă etapă de transformare, caracterizată prin instabilitate climatică, presiune tehnologică ridicată și nevoia urgentă de adaptare.
Rezultatele obținute în cadrul Platformelor Demonstrative Donau Soja pentru soia, fasole și mazăre oferă o imagine clară asupra limitelor actualului sistem de producție, dar și asupra direcțiilor viitoare de dezvoltare.
Context agroclimatic: vara 2025 – un test pentru agricultură
Vara anului 2025 în Republica Moldova a fost marcată de temperaturi caniculare și un deficit sever de precipitații, amplificând stresul asupra tuturor culturilor agricole, în special asupra soiei – recunoscută drept una dintre cele mai sensibile culturi la stresul hidric și termic.
Temperatura medie a aerului în sezonul estival a variat între +20,5 și +23,9 °C, depășind norma multianuală cu 1,2–2,7 °C.
Dacă în trecut astfel de abateri se înregistrau o dată la 5–15 ani, în ultimele două decenii ele apar o dată la 2–5 ani, confirmând tendința clară de încălzire accelerată.
Regimul termic ridicat, combinat cu lipsa precipitațiilor în perioada iunie–august, a condus la epuizarea rezervelor de umiditate productivă din sol, creând condiții nefavorabile pentru creșterea și fructificarea culturilor agricole, cu excepția unor raioane din extremul nord al țării specific pentru cultura de soie.
Impact direct asupra soiei
Pentru cultura de soia, aceste condiții au fost deosebit de critice. Deficitul de apă și temperaturile nocturne ridicate (peste 20 °C) în fazele sensibile de înflorire și umplere a boabelor au determinat:
- reducerea legării păstăilor;
- scurtarea perioadei de umplere a boabelor;
- scăderea semnificativă a potențialului productiv.
Acest context climatic explică diferențele mari de producție observate în cadrul Platformelor Demonstrative Donau Soja, unde nici chiar genetica performantă nu a reușit întotdeauna să compenseze stresul abiotic extrem.
Datele analizate provin din Platformele Demonstrative Donau Soja, implementate la:
- Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, secția „Selecția” (mun. Bălți);
- GȚ „Agropanfil”, satul Plop, raionul Dondușeni.
unde au fost testate soiuri de soia, fasole și mazăre. Aceste platforme oferă repere valoroase pentru fermieri, cercetători și factori de decizie, reflectând comportamentul real al soiurilor în condiții climatice dificile ale anului 2025.
Soia: genetică bună, dar tot mai dependentă de climă și tehnologie
Conform datelor prezentate de Costel Guțu, cercetător științific la IP CNCPS „Selecția”, evaluarea celor 25 de soiuri de soia, autohtone și străine, a evidențiat o variabilitate productivă largă, cu producții cuprinse între 827 kg/ha și 2487 kg/ha.
Soiurile testate au aparținut diferitor grupe de maturitate: 000, 0 I, II.
Soiurile autohtone create la IP CNCPS „Selecția” – Moldovița, Viorela și Albiflora – au demonstrat stabilitate ecologică și adaptabilitate, cu producții cuprinse între 1447 și 1807 kg/ha, fiind potrivite atât pentru exploatațiile comerciale, cât și pentru producerea de sămânță.
Soiurile Kraljica (1900 kg/ha) și Ștefănel (1913 kg/ha) au depășit media generală a platformei, confirmând un bun potențial adaptativ.
Cea mai mare producție a fost obținută de EM Pura (grupa II), rezultat care sugerează că soiurile cu perioadă mai lungă de vegetație pot valorifica mai eficient resursele în anii cu toamnă favorabilă.
În schimb, soiurile din grupa 000 au înregistrat rezultate slabe în 2025, avantajul coacerii timpurii fiind anulat de sensibilitatea ridicată la stres termic și hidric, dar și de nerespectarea momentului optim de recoltare.
Clima și calitatea semințelor – factorii critici ai ultimilor ani
Potrivit Elei Malai, director Donau Soja Moldova, scăderea suprafețelor și randamentelor la soia din ultimele trei sezoane este explicată printr-un cumul de factori:
- distribuția neuniformă a precipitațiilor;
- seceta atmosferică, hidrologică și pedologică;
- valurile de căldură;
- temperaturile nocturne ridicate în perioadele critice de vegetație.
La acestea se adaugă problemele legate de calitatea semințelor și dificultatea tot mai mare de a prevedea momentul optim al semănatului.
În anumite situații, deși s-a recomandat semănatul timpuriu, semănatul mai tardiv a oferit rezultate mai bune, ceea ce reflectă nivelul ridicat de imprevizibilitate climatică.
Irigarea – necesară, dar nu suficientă
Observațiile realizate pe platforma demonstrativă din s. Plop, rl. Dondușeni (GȚ „Agropanfil”) confirmă o concluzie: soia fără irigare nu mai este durabilă în condițiile actuale.
În ultimii 2–3 ani, perspectivele pentru soia neirigată au fost limitate, în timp ce în sistemele irigate s-au obținut producții satisfăcătoare, de circa 2 t/ha pe platformă.
Totuși, irigarea, nu este accesibilă tuturor fermierilor, implică costuri și riscuri și este limitată de restricțiile privind captarea apei. Prin urmare, irigarea trebuie privită ca parte a unei soluții integrate, nu ca remediu universal.
Solul și rotația culturilor – pilonii adaptării la schimbările climatice
Un alt mesaj subliniat de Ela Malai vizează importanța refacerii sănătății solului. O creștere a conținutului de humus cu 1% poate spori capacitatea de reținere a apei cu 15–20 mm (150–200 m³/ha).)
Nerespectarea rotației culturilor în asolamente, reducerea culturilor furajere și leguminoase, reducerea utilizării îngrășămintelor organice și minerale, lucrarea necorespunzătoare a solului, utilizarea necorespunzătoare a utilajelor grele în agricultură și lucrarea necorespunzătoare a solului sunt unele cauze ale degradării solului.
În acest context, ar fi bine de ținut cont la cultivarea soiei și altor culturi de:
- diversificarea rotației culturilor (4–5–6 culturi)
- introducerea culturilor de acoperire și leguminoase
- reducerea dependenței de o singură cultură
- investiții constante în agronomie și cunoștințe
- adaptarea termenilor de semănat și respectarea terminilor de recoltat.
Deși în Republica Moldova există stimulente financiare pentru măsuri de conservare a solului, experiența arată că în primii ani pot apărea probleme (buruieni, rozătoare), dar trebuie de promovat în continuare practicile sustenabile conform Programului de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 și Planului de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea acestuia.
Agricultura conservativă – soluție pe termen lung
Practicile agricole conservative pot contribui semnificativ la creșterea rezilienței sistemelor agricole, însă:
- în primii ani apar provocări fitosanitare
- utilizarea pesticidelor necesită cunoștințe și experiență
- beneficiile devin evidente odată cu creșterea biodiversității solului.
Pentru cultura de soia, aceste practici reprezintă o soluție pe termen lung, dar în prezent sunt necesare și măsuri rapide, adaptate realităților climatice actuale.
Fasolea și mazărea – alternative tot mai relevante
Pe platforma demonstrativă „Selecția”, fasolea a prezentat diferențe mari între soiuri, cu Mirabela (1736,1 kg/ha) detașându-se net.
Pentru stabilitate ecologică se recomandă soiurile Garofița, Marița și Petrela, iar pentru calitate proteică – Bucovina, Rodica și Rozalina.
La mazăre, ambele soiuri testate au înregistrat rezultate foarte bune, Nadia (2250 kg/ha) fiind superioară atât ca producție, cât și ca nivel proteic.
Pe platforma demonstrativă GȚ Agropanfil randamentul la cultura de mazăre a fost obținut de 3 t/ha în sistem conservativ. Aceste date confirmă mazărea ca alternativă mai stabilă climatic față de soia.
Concluzii: nu renunțare, ci adaptare
Potrivit Ela Malai, obiectivul pentru soia este nu renunțare la această cultură, dar identificarea unor modele de producție care să îi permită să supraviețuiască în condiții climatice dificile. Direcțiile posibile includ:
- adaptarea perioadei de semănat (inclusiv semănatul mai târziu);
- respectarea perioadei de recoltat în dependență de grupa de maturitate;
- utilizarea soiurilor de toate grupe de maturitate inclusiv și mai tardive;
- investiții în irigații acolo unde este posibil;
- refacerea sănătății solului;
- aplicarea unei abordări integrate.
Provocările climatice sunt similare în întreaga regiune, iar viitorul va aparține fermierilor care investesc, diversifică și își ridică nivelul agronomic.
Era investițiilor minime în soia s-a încheiat – adaptarea nu mai este o opțiune, ci o condiție pentru supraviețuire.
Materialul este pregatit de dr. Ela Malai, director Donau Soja în baza platformelor demonstrative.
Donau Soja în activitatea sa este susținută de Agenția Austriacă de Dezvoltare.
Comentarii