Transportul naval rămâne o verigă importantă pentru comerțul exterior al Republicii Moldova. În 2025, volumul total al mărfurilor ieșite pe cale navală (export și tranzit) a ajuns la 1 416 890 tone, realizate prin 576 nave.
Nivelul este sub recordul din 2024, când s-au înregistrat 1 502 189 tone și 781 nave, dar mult peste 2022, când totalul era de 992 235 tone. În doar trei ani, fluxul naval a crescut cu peste 420 mii tone.
Diferența față de 2024 nu este dramatică la volum, însă scăderea numărului de nave indică încărcături medii mai mari per vas și o operare mai eficientă. 2025 nu este un an de boom, ci unul de stabilizare la un nivel ridicat.
Cerealele domină exportul naval: 88% din total
Structura exporturilor arată o concentrare puternică pe materie primă agricolă. Din totalul de 1 416 890 tone, 1 245 528 tone sunt cereale, adică 88% din total – cea mai mare pondere din perioada analizată.
În 2022, cerealele reprezentau 650 mii tone, iar în 2023 – 1 046 mii tone (71% din total). În 2024 au urcat la 82%. În 2025, dependența de materie primă agricolă devine cea mai evidentă.
În 2025 au fost expediate 501 193 tone de grâu. Este sub vârful din 2024 (684 043 tone), dar mult peste nivelul din 2022 (92 851 tone).
Grâul asigură aproximativ o treime din totalul exportului naval și rămâne baza comerțului agricol pe această rută.
Floarea-soarelui urcă accelerat
Floarea-soarelui devine al doilea motor al fluxului maritim. Volumul exportat ajunge la 386 709 tone în 2025, față de 210 751 tone în 2024 și 135 037 tone în 2022.
Ponderea culturii urcă la 26% din totalul exportului naval.
Porumbul pierde teren, rapița revine
Porumbul continuă să scadă: de la 394 527 tone în 2022 la 160 337 tone în 2025.
Rapița revine la 112 587 tone, peste nivelul din 2024, fără a atinge însă nivelul din 2023. Cultura rămâne rentabilă și se exportă atât naval, cât și terestru.
Mai puțină procesare, mai multă materie primă
O schimbare importantă în 2025 este diminuarea exportului de produse procesate. Dacă în 2023 produsele din prelucrarea cerealelor însumau 402 850 tone (27% din total), în 2025 acestea scad la 112 570 tone, adică doar 7%.
Exporturile și tranzitul de ulei de floarea-soarelui coboară la 89 998 tone, față de 242 471 tone în 2023. Șrotul de floarea-soarelui, care în 2023 depășea 129 mii tone, aproape dispare din statisticile anului 2025.
Tendința este vizibilă: pe mare pleacă tot mai multă materie primă și tot mai puțină valoare adăugată.
Fierul uzat crește la 52 776 tone (4% din total), peste nivelurile din anii precedenți. Zootehnia și produsele petroliere rămân marginale, fiecare sub un procent din total.
Importurile navale în 2025: revenire și consolidare
Pe partea de import, anul 2025 marchează o expansiune. Volumul total al mărfurilor intrate pe cale navală ajunge la 1 197 892 tone, realizate prin 684 nave.
Comparativ cu 2024, creșterea este de 15% la volum și peste 19% la numărul de nave – cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
Fertilizanții – motorul creșterii
Importurile de îngrășăminte ajung la 200 146 tone, față de 146 126 tone în 2024, o creștere de 37%. Numărul navelor s-a dublat, de la 52 la 106.
Cererea agricolă ridicată și pregătirea pentru sezon indică intenția fermierilor de a stabiliza producțiile după anii dificili.
Motorina și inputurile industriale
Importurile de motorină urcă la 214 494 tone, peste nivelul din 2024. Categoria minereuri, cărbune și metal ajunge la 183 229 tone, pe fondul unei activități mai dinamice în industrie și construcții.
Materialele pentru construcții (criblură, nisip, pietriș, perlit) rămân dominante, cu 445 804 tone și o pondere de 37% din totalul importurilor navale.
Giurgiulești și Ungheni: reconfigurarea fluxurilor
La export, Giurgiulești ajunge la 1 114 828 tone în 2025, în creștere cu 13% față de 2024. Numărul navelor urcă la 354. Cerealele domină structura exporturilor, cu 947 877 tone.
Floarea-soarelui aproape se dublează, ajungând la 322 584 tone, iar grâul atinge 375 947 tone. În paralel, exporturile de produse procesate scad la 112 570 tone, ceea ce confirmă orientarea spre materie primă brută. Exportul de fier uzat crește la 52 776 tone.
Pe partea de import, Giurgiulești accelerează puternic: 850 379 tone în 2025, cu 32% peste 2024, și 442 nave. Creșterea este susținută de materiale pentru construcții, motorină și minereuri.
Ungheni înregistrează o scădere la export: de la 515 586 tone în 2024 la 302 062 tone în 2025, o reducere de peste 40%. Cerealele rămân dominante (297 651 tone), însă grâul migrează către Giurgiulești. Portul păstrează un profil distinct prin exportul de animale vii – 4 411 tone.
La import, Ungheni crește moderat, la 347 513 tone (+14%). Fertilizanții urcă puternic, de la 16 503 tone la 63 325 tone, ceea ce indică o reconfigurare a aprovizionării agricole.
Exportul mărfurilor din Moldova grupate pe porturi și categorii de produse:
Structura exporturilor indică o dependență accentuată de materie primă agricolă brută și o reducere a ponderii produselor procesate.
Din perspectivă economică, aceasta rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale comerțului naval moldovenesc în 2025.
Piața ureei din Moldova în 2025: dependență de 73% de Rusia.
Comentarii