La Conferința națională dedicată culturii sorgului, organizată de Lidea, discuția despre potențialul acestei culturi nu s-a oprit la tehnologie sau genetică. S-a vorbit despre piață, iar piața, și în cazul sorgului, înseamnă un cuvânt-cheie: volum.
Marcel Doni, reprezentant Quadra Commodities SRL, a explicat: compania este dispusă să cumpere sorg, însă negocierea contractelor și a prețului depinde de posibilitatea formării unui lot de export.
Fără cantitate, marfa rămâne dificil de plasat extern.
La întrebarea „Ce împiedică sorgul să câștige în popularitate?”, răspunsul său a fost direct: „Dacă ar exista volume mai mari disponibile, sorgul ar putea fi mai competitiv decât alte culturi.”
5.000 de tone
În comerțul cu cereale, exportul nu se face cu camioane izolate, ci cu nave încărcate complet. Logistica, costurile de transport și negocierea internațională cer cantități.
Un trader poate testa piața cu volume mici, dar nu poate construi relații comerciale stabile fără masă critică. În momentul în care există un lot definit – calitativ omogen, depozitat centralizat și pregătit pentru livrare – discuția despre preț se schimbă.
Altfel spus, prețul bun vine după volum, nu înaintea lui.
Pentru Republica Moldova, unde suprafețele cu sorg sunt încă neconsolidate și variază, problema nu este randamentul, dar fragmentarea producției.
Sorgul – o cultură mai potrivită pentru anii secetoși
Ca urmare a toleranței la secetă, cultura reprezintă o soluție viabilă în contextul schimbărilor climatice. Consumă mai puțină apă decât porumbul și poate fi cultivată pe terenuri neirigabile, cu profunzime medie, acolo unde porumbul oferă rezultate modeste.
Se estimează că aproximativ 85% din terenurile arabile neirigabile pot integra sorgul în rotație.
În plus:
- necesarul de input-uri este cu circa 30% mai redus comparativ cu porumbul;
- prezintă rezistență bună la boli și dăunători, inclusiv Diabrotica și nematozi;
- hibrizii moderni oferă stabilitate mai bună în condiții climatice variabile.
În Franța, unde se cultivă exclusiv hibrizi, producțiile medii au ajuns în ultimii ani la aproximativ 5,8–6 t/ha. Performanța este rezultatul cercetării și al adaptării genetice la latitudinea europeană.
Calitatea nutrițională a fost îmbunătățită semnificativ în ultimele decenii, inclusiv prin reducerea conținutului de tanin, ceea ce permite utilizarea eficientă în nutriția animalelor.
Unde există cerere pentru sorg
La nivel global, sorgul este cultivat pe aproximativ 40 de milioane de hectare, cu o producție de peste 60 milioane tone. Cererea a crescut cu peste 10 milioane tone în patru ani, în principal datorită sectorului zootehnic.
În Europa, producția rămâne modestă – puțin peste 1 milion de tone în 2021, adică doar 0,4% din necesarul total de cereale. În același timp, Europa a importat peste 700.000 tone într-un singur sezon pentru nutriția animalelor.
1. Nutriția animalelor
Pentru fabricile de furaje, contează energia, proteina și digestibilitatea. Sorgul poate înlocui parțial porumbul în rații, însă există o condiție: disponibilitate constantă și calitate uniformă.
Nutriția animalelor evită schimbările frecvente de dietă. O trecere de la porumb la sorg implică o perioadă de adaptare de 2–3 zile pentru animale. Din acest motiv, procesatorii preferă materii prime cu livrări previzibile.
Fără volum suficient, sorgul rămâne doar o opțiune ocazională.
Segmentul non-GMO
Sorgul este natural non-OMG. Pe piață europeană, cererea pentru materii prime fără organisme modificate genetic este în creștere, această caracteristică devine un avantaj.
Sorgul nu concurează direct cu porumbul european convențional la preț, dar poate concura cu porumbul importat non-GMO, în special în Europa de Nord.
Ce lipsește pentru ca sorgul să crească în popularitate
Atât timp cât producția este dispersată și în cantități mici, traderii nu pot negocia exporturi stabile, iar procesatorii nu pot integra cultura în formule permanente.
Sorgul devine competitiv atunci când:
- suprafețele cresc;
- fermierii cultivă organizat;
- calitatea este uniformă.
Astfel, asocierea producătorilor devine o condiție economică. Pentru fermierii care caută alternative la porumb în zonele afectate de secetă, sorgul poate reprezenta o cultură rentabilă.
Vom reveni cu un articol dedicat oportunităților de procesare locală a sorgului și modului în care dezvoltarea lanțurilor scurte ar putea consolida această cultură în Republica Moldova.
Iar dacă aveți întrebări ce țin de cultivarea sorgului, vă recomandăm să apelați la specialiștii Lidea Moldova.
Comentarii