În 2013 agricultura a avut o creştere fără precedent în ultimii ani, de 38,3 %, fapt ce a permis să avem o creştere economică de 8% în locul celor 4% prognozate. Potrivit ministrului Vasile Bumacov, creşterea în sectorul agricol s-a datorat nu doar condiţiilor climatice bune, dar şi datorită investiţiilor şi a tehnicii şi utilajului performant folosit, dat fiind că numărul de agricultori a rămas practic acelaşi. Agricultura a contribuit în 2013 cu 41% din volumul exporturilor, în ciuda embargoului la vinuri.
Mai mulţi bani pentru subvenţionarea agricultorilor
Fondul de subvenţionare a ajuns în acest an la 500 de mil.lei faţă de 400 de mil. lei cu un an în urmă, astfel că au crescut accentuat cotele la subvenţionare. Agricultorii care intenţionează să înfiinţeze livezi de vişin, cireş, caişi, pruni şi piersici vor benefica de subvenţii în valoare de la 20 de mii la 30 de mii de lei pentru fiecare hectar. La înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi agricultorii vor primi subvenţii de la 50 de mii de lei la hectar.
S-a mărit subvenţia şi pentru agricultorii care vor defrişa plantaţii multianuale de la trei mii la cinci mii de lei la hectar. În ceea ce priveşte stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat: sere de iarnă, solarii, tuneluri, subvenţiile se majorează până la 70% pentru grupuri de producători şi cu 60% pentru producători agricoli individuali.
Pentru stimularea lucrărilor de irigare a terenurilor agricole se măresc subvenţiile cu până la 50 la sută, iar în vederea stimulării investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, fermele de bovine vor fi subvenţionate cu până la 60%, iar cele de ovine cu până la 50%. În acest an vor beneficia de subvenţii şi piscicultorii.
Ţinând cont de prioritatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a susţine dezvoltarea agriculturii post-recoltare, casele de ambalare amplasate în localităţile rurale, inclusiv în extravilanul oraşelor, reşedinţele consiliilor raionale, valoarea subvenţiei va fi de 50 %, în timp ce plafonul va fi majorat de la 2,5 milioane până la 4,5 milioane de lei.
Cei care vor consolida terenurile agricole, formând un singur imobil, vor beneficia de subvenţii adiţionale pentru costurile lucrărilor cadastrale. Tinerii agricultori vor primi cu 10% mai mult în cadrul măsurilor de subvenţionare. Ministrul agriculturii afirmă că raioanele din nordul Moldovei nu sunt acelea care iau cele mai multe subvenţii, iar acestea nu se distribuie teritorial sau după forma de organizare, ci în funcţie de potenţial.
Credite accesibile pentru agricultură
Ministrul agriculturii afirmă că în acest an vor fi suficiente surse de creditare, iar dobânda cu care se vor oferi credite va fi accesibilă pentru toţi. Vasile Bumacov doreşte ca dezvoltarea agriculturii să fie mai dinamică, iar pentru aceasta ar fi necesar să se rezolve problemele ce ţin de aplicarea unui mecanism de garantare a gajului. Astăzi lipsa gajului sau cerinţa băncilor ca acesta să constituie până la 300% din valoarea creditului este cel mai mare impediment în dezvoltarea sectorului, iar dacă vorbim de tinerii agricultori, asigurarea creditului cu gaj devine o misiune imposibilă.
„Ministerul agriculturii, în colaborare cu organizaţiile care reprezintă producătorii agricoli, trebuie să descoperim potenţialii beneficiari pentru diverse proiecte finanţate din surse interne şi externe. Fiindcă ne vom trezi cu fonduri financiare şi nu vom avea beneficiari. Dacă agricultura este prezentată ca o sperietoare atunci nimeni nu doreşte să investească în această ramură. Business-ul agricol este riscant, dar este şi unul bun. Subvenţii doreşte toată lumea, dar ea nu este o modalitate de binefacere, este un mecanism prin care statul îşi promovează politicile şi o face acolo unde crede că domeniul are viitor”, subliniază ministrul agriculturii.
Contrar unor zvonuri, Vasile Bumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţareBumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţare. „În unele ramuri trebuia să fie calculat procentul pentru subvenţii, fiindcă erau mai mulţi doritori decât suma oferită pentru acea măsură de subvenţionare, pe când alte resurse nu au fost asimilate în totalitate, fiindcă nu există suficiente dosare depuse. Procedurile de subvenţionare au fost simplificate la maximum. Dar mai întâi trebuie să existe dorinţa să faci un business şi mai apoi să fie ajutorul. Altfel Ministerul agriculturii ar trebui să meargă prin sat şi să întrebe oamenii dacă nu doresc nişte bani”, spune Bumacov.
Vom avea o reţea de pieţe de produse agroalimentare
Întreaga reţea va fi concentrată, în primul rând, în punctele strategice, pieţe angro, vamă. Finanţarea se va face din partea Băncii Europene de Investiţii, în cadrul proiectului „Republica Moldova grădina de fructe a Europei”. Acesta este al doilea proiect al Băncii Europene de Investiţii şi reprezintă filiera horticolă. În cadrul proiectului care are un buget de 100 de milioane de euro, este prevăzută construcţia Centrului agroalimentar Chișinău pe o suprafaţă de 33 ha, în regiunea şoselei Balcani, două pieţe regionale şi 4-5 la nivel de sat.
„Proiectarea Centrului agroalimentar Chișinău a fost finalizată şi iniţial aici se vor vinde fructe, legume iar mai apoi peşte, flori etc. Vor fi sortate şi ambalate diverse produse agricole, care vor fi mai apoi vândute”, a adăugat ministrul agriculturii.
Până la sfârşitul acestui an va fi lansată construcția Centrului agroalimentar Chișinău şi a reţelei de pieţe de comercializare şi acumulare a acestor produse.
Iniţial se propunea ca Centrul agroalimentar Chişinău să fie construit în apropiere de Universitatea Agrară încă în 2010. Contribuţia statului ar fi fost terenul, iar investitorilor le revenea sarcina de a construi depozitele frigorifice de diferite capacităţi, dotate cu echipamente pentru operaţiuni post-recoltare. Scopul centrului era asigurarea pentru piaţa internă şi pentru export a unor produse agroalimentare calitative, sortate, spălate, împachetate şi păstrate în frigidere speciale. Totuşi, proiectul a fost tărăgănat din lipsă de bani şi din cauza disputelor judiciare legate de terenul pe care urma să fie amplasată această piaţă.
Autor: Vlad Vasilcov//Sursa: Eco.md
Comentarii