Locuitorii din Băcia, județul Hunedoara, România, și-au ridicat o stână eco în perimetrul unui fost grajd pentru viței. Oamenii și-au instalat panouri solare, au investit în reabilitarea drumului și și-au făcut singuri aducțiunea la apa potabilă. În plus, ciobanul împreună cu soția lui locuiesc într-un apartament ridicat special pentru ei, scrie republikaverde.ro.
Stâna ecologică aparține Asociației Bălțata Românească Băcia, formată din 40 de membri, și este situată la câțiva kilometri de satul Băcia. Asociația, care și-a început activitatea în 2005, a ales să își ridice stâna modernă și eco într-un fost CAP pentru viței. “Locația am ales-o în fosta tabăra de vară pentru tineretul bovin al CAP-ului, care era într-o stare deplorabilă. Am început de la zero”, a declarat pentru Ziarul Hunedoreanului Sorin Muntean, unul dintre acționarii asociației.
Atât pășunea, cât și strunga unde se mulg oile au atestat ecologic. “Ca să ne atestăm eco, ne trebuia un frigider în care să punem cheagul şi ca să tragem curentul până aici costa miliarde. Astfel am mers pe ideea de panouri solare de la care se alimentează interiorul stânii. Pentru apă caldă, în acest an am achiziționat instalația care produce apă caldă, printr-un boiler de 160 de litri”, a explicat Muntean. Pe lângă panourile solare, membrii asociației au investit în reabilitarea drumului, în aducțiunea de apă potabilă din magistrala care alimentează Deva, printr-o conductă lungă de doi kilometri.
Stâna eco are o brânzărie modernă, un beci unde se ține aceasta, un apartament pentru cioban și soția lui, care locuiesc permanet acolo, o cameră pentru ciobanul sezonier, o terasă de vară și un staul unde sunt adăpostite oile iarna. “Laptele, în funcție de numărul oilor, se aduce în brânzărie, se strecoară și se lasă la închegat între 40 și 100 de minute. Apoi se pune pe plită, unde se lasă cinci, șase ore până e gata telemeaua. După ce brânza e gata se pune în saramură de pe o zi e alta, să ia sare. Apoi se depozitează în butoi, cu sare, între rânduri. Totul sută la sută natural”, a detaliat ciobănița Ana Agapciuc.
Comentarii