Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal, informează portalul moldovacurata.md.
Iurie Brumărel a devenit director al UCIMPRSVV în octombrie 2010. Instituţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este creată în scopul implementării şi monitorizării eficiente a Programului de restructurare a sectorului vitivinicol. În prezent, Iurie Brumărel este şi preşedinte al Consiliului de Administrare al Societăţii pe Acţiuni „Tutun – CTC”, fiind remunerat pentru această poziţie. În anul 2011, presa scria că Brumărel în calitatate de reprezentant al statului în această întreprindere, a ridicat o primă de 120.000 de lei. Decizia de a acorda asemenea prime şefilor de la „Tutun-CTC” a fost luată atunci de către Ministerul Agriculturii, care administrează activitatea acestei societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat. Suma reprezenta 4,5 la sută din profitul pe care l-a înregistrat compania în anul 2010.
Nu se știe însă cu ce sumă i-a fost retribuită munca lui Iurie Brumărel în ultimii ani, deoarece de pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarului lipsesc. Jurnaliștii de la Moldova Curata au aflat la CNI că declaraţiile nu au fost depuse, iar Iurie Brumărel a spus că informaţia cerută conţine date cu caracter personal.
Suma veniturilor este o informaţie publică
„Într-adevăr, atât declaraţia de venituri şi proprietate, cât şi cea de interese personale conţin date cu caracter personal, cum ar fi: adresa domiciliului sau a firmelor, numărul de identitate a persoanei, numele şi prenumele şi anul naşterii soţiei, copiilor sau persoanelor aflate la întreţinere, codul cadastral al imobilului deţinut în proprietate, numărul de înmatriculare a autoturismului, semnătura olografă a persoanei şi denumirea instituţiilor bancare sau creditorii şi debitorii unde acesta îşi are plasate active sau are datorii. Restul informaţiei incluse în declaraţii are un caracter public”, spune Lilian Chişca, şef Direcţie, control, venituri şi proprietate de la CNI.
La rândul său, Nicolae Lungu, jurist la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal spune că totuşi legea le permite jurnaliştilor să insiste cu solicitări repetate la o persoană cu funcţie publică, în cazul în care documentul solicitat este de interes public. „Legea privind protecţia datelor lasă o portiţă deschisă, enumerând care sunt condiţiile pentru a avea acces la aceste date. Atunci, în scopul unei investigaţii jurnalistice, datele care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică şi care au stârnit într-adevăr interesul publicului, pot fi solicitate de la deţinătorii de informaţie”, spune Nicoale Lungu.
Menţionăm că Asociaţia Presei Independente a iniţiat procedura de acţionare în judecată a lui Iurie Burumărel, pentru neprezentarea informaţiei solicitate. Brumărel a intrat şi în vizorul CNI pentru nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese pentru anii 2012 şi 2013, fapt pentru care riscă o amendă de pâna la trei mii de lei.
Comentarii