Un copac de nuc poate fi arendat de la autoritățile locale cu o taxă simbolică de 15 lei, în timp ce poate aduce venituri de cel puțin câteva sute de lei.
Cu câteva decenii în urmă, în satele R. Moldova au fost plantate mii de fâșii forestiere pentru a fortifica sănătatea cetățenilor și a proteja teritoriile localităților de eroziunile cauzate de apă sau vânt. Autoritățile au dat prioritate copacilor de nuc, care s-au dovedit a fi peste ani o bună sursă de venit pentru persoanele „șmechere”. Nucii statului au ajuns în folosința unor cetățeni care s-au angajat să-i îngrijească, iar în schimb culeg toată roada. Experții susțin că afacerea e bună, în condițiile în care un kilogram de nuci se vinde cu 20 de lei, iar unul de miez de nucă – cu cel puțin 70 de lei.
„În prezent, cea mai profitabilă afacere din R. Moldova este cea cu nuci. Și mai ales că este pentru leneși. Copacii nu au nevoie de mare îngrijire”, afirmă Constantin Gajim, directorul Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere. Afacerea a fost ochită de mai mulți cetățeni care și-au dat seama că pot câștiga bani, fără a face investiții.
15 lei pentru un copac
În ultimii ani, primăriile au fost asaltate de cereri prin care oamenii solicitau să li se dea în folosință plantațiile „sovietice” de nuc. Așa cum autoritățile locale nu-și permit să întrețină fâșiile forestiere și să le asigure paza, propunerea a părut tentantă. În plus, mai vin niște bani la bugetul local. Din aceleași motive, și primăria satului Camenca din raionul Glodeni a decis să dea în arendă cei două mii de copaci de nuc pe care îi are în gestiune. Taxele de „chirie” pentru un pom variază între 15 și 25 de lei, în funcție de dezvoltarea copacului. „Arendașii sunt locuitori ai satului și sunt selectați anual. Orice doritor poate veni la primărie, depune o cerere și ulterior anunțăm cine și ce porțiune primește în arendă. Totul e legal. Încheiem contracte prin intermediul Întreprinderii municipale create de Consiliul local, iar cetățenii își asumă obligația să curețe copacii, să-i văruiască și să cosească iarba din jur. Nu ne interesează ce roadă strânge fiecare. Noi verificăm dacă pomii sunt îngrijiți și nu se fac tăieri ilicite”, explică Arcadie Camerzan, primarul satului Camenca.
Venituri de zeci de mii de lei
Arendașii evită să vorbească deschis despre profitul pe care-l obțin din gestionarea unei fâșii de copaci cu nuci arendați de la autoritățile locale. În anonimat, aceștia dezvăluie că pot câștiga anual zeci de mii de lei. „Eu și soția avem locuri de muncă, iar de nuci ne ocupăm în zilele de odihnă. Într-o zi curăț copacii, iar soția îi dă cu var. În timpul verii cosesc o dată iarba și toamna strângem roada. Serile, după ce venim de la lucru, stricăm nucile și alegem miezul, împreună cu toată familia. Venitul curat anul trecut a fost de peste 70 de mii de lei”, se destăinuiește Oleg, un tânăr care a arendat o fâșie de nuci în raionul Soroca.
Contracte secrete
Și nucii de pe marginea traseelor naționale au fost dați în arendă unor persoane fizice în schimbul unor taxe simbolice. Contractele sunt încheiate de instituțiile raionale care au fost contractate de Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) pentru a se ocupa de întreținerea traseelor, fără un acord prealabil cu ASD. „Noi nu dăm în arendă copacii de nuc. Ei au alte funcții: decorativă și de orientare vizuală pentru șoferi. Poate cineva îi dă în arendă din capul lui, dar nu există asemenea prevederi legale. Noi, dimpotrivă, plantăm anual, la Ziua Înverzirii, până la zece mii de puieți de nuc în locul celor care s-au uscat. Dacă sincer, nu-i nimic rău în asta că cineva îngrijește copacii”, susține reprezentantul Administrației de Stat a Drumurilor, Anton Cebotari.
Printre cei care încalcă regulile se numără și SA „Drumuri Râșcani”. De mai mulți ani, instituția dă în „chirie” copacii de nuc, dar contractele de arendă sunt ținute în secret. „Era o practică a fostului director, dar de când este noua conducere nu mai încheiem contracte de arendă pentru întreținerea copacilor de nuc. Avem brigăzile noastre de muncitori care îngrijesc plantațiile rutiere”, ne dă asigurări Galina Anastasiev, contabila Întreprinderii „Drumuri Râșcani”. Aceasta este contrazisă de locuitorii satului Camenca, Glodeni, care spun că au luat în gestiune și în anul curent copacii de nuc situați pe drumul care duce spre satul lor.
„Moldsilva” a renunțat la nuci
Sute de hectare de nuci se află și în gestiunea Agenției „Moldsilva”, care, de asemenea, a renunțat de ani buni să mai îngrijească copacii, din lipsă de resurse financiare. Întreprinderea pentru Silvicultură Iargara din Leova deține 326 de hectare de nuci, plantați în anii ’70-’80 pe care a început să-i dea în arendă încă în anul 2000. „Erau foarte mari cheltuielile de întreținere. În fiecare an, copacii trebuiau curățați. Erau atacați de dăunători și trebuiau stropiți. Angajam oameni să strângă nucile. În ani secetoși sau ploioși, roada nu era atât de mare și s-a decis să fie dați în arendă. Mai întâi a fost un investitor american care a renunțat, deoarece nu a obținut veniturile prognozate, alți doi agenți economici nu au respectat condițiile contractului, întârziau cu plata arendei și „Moldsilva” a reziliat contractele”, ne descrie situația directorul Întreprinderii pentru Silvicultură Iargara, Ana Miscenco.
Actualul agent economic a luat în folosință cele 326 de hectare de nuci în 2012 și plătește anual o taxă de 400 de mii de lei, adică aproximativ 1 200 de lei pentru un hectar. „Consider că este un contract bun. Vă dați seama câte tone de nuci trebuia să adunăm ca să avem un venit curat de 400 de mii de lei? Anul trecut, agentul economic chiar s-a plâns că a fost în pierdere”, susține Miscenco. Experții fac alte calcule pentru a demonstra că afacerea este destul de profitabilă pentru agenții economici, statul fiind cel care ratează venituri bune. „În cel mai rău caz, de pe un hectar se adună circa o tonă de nuci. La cel mai mic preț de piață, 20 de lei pentru un kilogram, ar fi un venit de 20 000 de lei la un hectar. Scazi cheltuieli de întreținere, pază a teritoriului și recoltare și oricum ai venituri mari. Dar în anii buni, de pe un hectar pot fi recoltate și peste două tone de nuci”, punctează Constantin Gajim, directorul Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere.
„Moldsilva” plantează
Reprezentanții „Moldsilva” susțin că interesul major al instituției este să mențină aceste plantații, chiar dacă sunt în grija unor agenți economici. „Zonele sunt inspectate în fiecare an, pentru a le feri de tăieri ilicite. Identificăm copacii uscați și obținem avizul Inspecției Ecologice pentru tăiere. Iar în toamna anului curent urmează să plantăm puieți în locul celor care s-au tăiat în Ocolul Silvic Băiuș”, a conchis Ana Miscenco.
Sursa: Ziarulnational.md
Comentarii