Subvenţiile agricultorilor din Moldova nici nu se compară cu cele care se aplică în ale ţări, de exemplu, în Uniunea Europeană, consideră preşedintele Uniunii Republicane „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari.
Solicitat de INFOTAG, el a spus că în nicio ţară din UE agricultura nu este considerată un business obişnuit şi din acest motiv faţă de această ramură nu se aplică pe deplin legile pieţei.
„O situaţie similară este şi în Rusia, şi în Ucraina, însă acolo sunt mai puţine instrumente de susţinere a agricultorilor”, a remarcat Slusari.
El a numit cinci tipuri de susţinere a sectorului agrar în ţările europene, evidenţiind două dintre ele, numite indirecte – taxele vamale mari la importul de produse agricole şi metodele netarifare de limitare a importului, când se introduc cerinţe înalte faţă de importul certificat.
„Şi sunt trei metode de susţinere directă – subvenţiile, intervenţiile şi facilităţile fiscale. Subvenţiile medii în ţările UE sunt de circa 300 euro pentru un hectar. În Rusia, de exemplu, acestea constituie 60 euro. În Moldova subvenţiile sunt de mai puţin de 15 euro”, a spus Slusari.
El a explicat că, în cazul intervenţiilor, statul cumpără câteva tipuri de produse agricole, de regulă, grâu alimentar şi porumb în mărime de circa 10% din volumul total al producţiei, însă doar în anii când costul de piaţă este mic şi fermierii riscă să se ruineze.
„În anii când în ţară e secetă şi preţurile la producţie se ridică brusc, statul vinde întreprinderilor din industria alimentară şi celor din sfera zootehnică grâul sau porumbul la un preţ mai mic, cu scopul de a nu admite creşterea bruscă a preţurilor la pâine, lapte şi carne”, a menţionat preşedintele „Uniagroprotect”, care este cea mai mare asociaţie de agricultori din Republica Moldova.
Slusari este convins că, dacă în Moldova într-adevăr se vrea dezvoltarea agriculturii şi salvarea satelor, atunci conducerea trebuie să implementeze aceleaşi măsuri de susţinere a fermierilor care există în alte ţări.
„Şi mai ales din statele cu care Moldova concurează”, a subliniat el.
Pentru sfârşitul lunii august producătorii de cereale şi-au anunţat intenţia să iasă în piaţa din centrul Chişinăului, dacă autorităţile nu vor majora preţurile de achiziţie la grânele de roadă nouă până la 2,8-3 lei/kg. Agricultorii susţin că preţurile de achiziţie la nivelul de 2-2,3 lei per kilogram ameninţă majoritatea gospodăriilor şi fermierilor cu ruinare şi pierderi.
Asociaţiile profesioniste ale lucrătorilor din agricultură au propus Guvernului să procure 120-150 mii tone de cereale pentru necesităţile statului, pentru a susţine producătorii, oferindu-le fermierilor posibilitatea să-şi onoreze obligaţiunile salariale faţă de muncitori şi să achite creditele la bănci. Potrivit agricultorilor, cheltuielile reale pentru un hectar de cereale constituie 6,5-8,5 mii lei, iar cu preţul de achiziţie de 2,3 lei/kg, la productivitatea de 30q/ha, cheltuielile nu se acoperă în totalitate, nemaivorbind de rentabilitate. În 2016 recolta de grâu de toamnă şi orz constituie 1,2 mil. tone, ceea ce este cu 34% mai mult faţă de anul 2015.
Comentarii