Flandra – o regiune renumită pentru faimoasele sale orașe medievale și autostrăzi, care pot fi văzute și din cosmos, este și unul dintre cele mai urbanizate centre din Europa. Această regiune belgiană dens populată se confruntă cu un nou boom în agricultură, în care agricultorii vând produse direct consumatorilor. Locuitorii din Flandra sunt implicați activ în dezvoltarea modelului socio-economic numit „Agricultură, cu sprijinul societății” (CSA).
Acest model este o formă de implicare comună a fermierilor și a celor care doresc să sprijine dezvoltarea agriculturii în regiunea lor. Cea mai importantă caracteristică este legătura directă între agricultori și consumatori, care plătesc în avans și de cele mai multe ori procură ulterior produsele direct din câmp. Acest model de agricultură își are originea în Statele Unite și Țările de Jos, dar cel mai popular este în Flandra.
În anul 2007, primul fermier din Flandra a decis să implementeze filozofia CSA, iar la moment, în această regiune există cel puțin 45 de întreprinderi de acest fel.
Koeon Tirens, biolog, a decis să schimbe profesia de consilier în agronomie pe cea de agricultor. Acum, ziua lui de lucru începe la ora 05:30, când vine la ferma de legume, care se întinde pe o suprafață de 1,2 hectare în satul Kampenhout, lângă Bruxelles, acolo unde este un sol argilos, ideal pentru cultivarea legumelor.
Tirensa, tatăl lui Koeon Tirens, a fost sceptic cu privire la planurile fiului, când acesta și-a prezentat ideea de a crea o exploatație mică, unde să crească culturi fără îngrășăminte, și să folosească cele mai simple instrumente.
„Koeon, ce faci? M-a întrebat tata. Ai studiat la universitate, ai devenit doctor în știință și acum vrei să devii un agricultor belgian de modă veche care activează ca în Evul Mediu?”, a spus Tirens.
El, însă, nu consideră că afacerile sale sunt primitive și subliniază faptul că nu este împotriva agriculturii convenționale sau a fertilizanților.
„Piața este în curs de dezvoltare în direcția CSA“, – spune el, descriind structura afacerii sale, cum menține relațiile de prietenie cu clienții prin intermediul site-ului sau cum creează pachetul de legume.
La moment, Tirens are 72 de clienți, dar speră să mărească numărul până la 90, iar tatăl său nu mai este atât de sceptic în privința afacerii.
Tirens cultivă 200 de soiuri de legume pe an – o gamă mult mai mare decât fermierii obișnuiți. Pe lângă mazăre, morcovi și cartofi, el cultivă pe terenul său și soiuri rare de varză violetă, roșii verzi, cartofi violeți și altele.
Tirens lucrează în câmp în fiecare zi. În perioada de recoltare, în lunile mai-octombrie, el lucrează 12-13 ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Spre deosebire de cele mai multe ferme din Flandra, clienții lui Tirens nu vin să-și recolteze propriile legume.
Belgia – un fan entuziast al modelului CSA, care a început în SUA în anii 1980
Prima fermă cunoscută din Europa constituită după modelul CSA a fost cooperativa ecologică de legume din Geneva „Les Jardins de Cocagne”, fondată în 1978. Fermierii japonezi au experimentat, în aceleși timp modele similare de agricultură.
„Nu este vorba doar de hrană, ci și despre cum arată agromodelul în principiu“, spune Nel Lauwers, consilierul cooperativei belgiene „Burenbond“.
În această întreprindere, recoltarea se transformă într-un exercițiu fizic săptămânal fascinant în aer liber pentru întreaga familie. Potrivit lui Nel, cererea pentru legumele „proprii” crește în rândul consumatorilor cu venituri medii și mari. Pentru consumatorul de rând, prețul limitează atractivitatea produsului.
Singurul obstacol în calea dezvoltării în continuare a CSA în Flandra este lipsa resurselor funciare și continuarea urbanizării.
„Dacă această situație nu se schimbă până în anul 2050, atunci 50% din suprafața Flandrei va fi acoperită cu beton,“ – a spus Tirens.
Unicul fapt care inspiră optimism este că autoritățile flamande au acceptat interzicerea extinderii orașelor începând cu anul 2040.
Comentarii