În ciuda faptului că şi concetăţenii noştri sunt tot mai interesaţi de produsele ecologice, aproximativ 90 % din producţia autohtonă de profil merge la export.
În Republica Moldova există mai mulţi agenţi economici care, deşi oferă produse ecologice, nu sunt certificaţi de o instituţie avizată şi, în consecinţă, oficial nu pot fi deosebiţi de producătorii tradiţionali. Totodată, piaţa de desfacere pentru produsele bio rămâne destul de îngustă, în condiţiile unei puteri de cumpărare reduse şi în lipsa promovării unei alimentări sănătoase printre populaţie.
Să lansezi o afacere bazată pe agricultura ecologică în Republica Moldova nu este deloc uşor. Pe lângă faptul că ai nevoie de foarte mult timp, fiind vorba chiar de ani buni, aceasta necesită şi foarte mulţi bani. Totodată, pentru obţinerea certificatului de la o instituţie avizată, trebuie să te aştepţi la numeroase controale.
În agricultura ecologică, orice marfă vândută drept ecologică trebuie să fie însoţită de un certificat eliberat de firma de certificare şi inspecţie. În cazul unor reclamaţii trebuie să poţi dovedi că produsele comercializate sunt sută la sută ecologice.
3,6 % din terenuri sunt destinate agriculturii organice
La moment, în ţara noastră există nu mai mult de 100.000 de hectare pe care se poate cultiva organic, ceea ce ar însemna cam 10 % din totalul suprafeţelor agricole. Dintre acestea, la moment agriculturii ecologice sunt destinate doar 52 mii de hectare, (3,6% din total), cu mult sub media europeană. Pe aproape jumătate din aceste suprafeţe sunt cultivate culturi cerealiere, iar recolta merge în cea mai mare parte la export. Din totalul exporturilor de produse alimentare, 3,66 % constituie materie primă ecologică.
Lansarea unei afaceri eco începe cu investiţia într-un teren agricol, într-o zonă rentabilă ca şi extindere a afacerii dar şi ca piaţă de desfacere. Preţul unui teren agricol la momentul actual variază de la 600 până la 1500 de euro pentru un hectar, în funcţie şi de regiune.
De ce producătorii autohtoni aleg piaţa externă
Potrivit lui Iurie Senic, şeful serviciului de producţie ecologică şi produse de origine al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, 77 de producători de produse ecologice din 87 exportă circa 10 mii tone de producţie, cea rămasă pe piaţa locală fiind comercializată în magazine specializate. Există trei reţele de supermarkete din Chişinău şi alte zeci de magazine mici specializate care au în vânzare produse ecologice testate.
Numărul agenţilor economici, producători şi procesatori de materie primă bio a crescut faţă de anul trecut de la 64 la 87 (În România numărul lor e de 5000), populaţia consumatoare de produse ecologice crescând în fiecare an cu 10%. Cu toate acestea produsele respective reprezintă cub 1% din vânzările cumulate din retailul moldovenesc.
Fermierii autohtoni sunt într-o continuă luptă cu preţurile de achiziţie impuse de supermarketuri şi magazinele mari, în contextul în care riscurile la care sunt expuşi, atât din punctul de vedere al factorilor meteorologici cât şi al factorilor interni de producere sunt foarte ridicate.
Agricultura ecologică rămâne afacerea ţărilor bogate. În Republica Moldova consumul de alimente organice este de trei ori mai scăzut decât al europenilor
La nivel mondial, suprafeţele certificate bio au crescut spectaculos în ultimii ani. În perioada 1999-2012 ele aproape s-au triplat, ajungând la peste 53 milioane de hectare. , potrivit unui studiu realizat de Programul pentru Alimentaţie şi Agricultură al Institutului Worldwatch.
Noua Zeelandă şi Australia, alături de alte câteva state din zona Pacificului deţin cea mai mare suprafaţă (12,1 milioane de hectare), devansând Europa (10 milioane de hectare) şi America latină (8,4 milioane de hectare).
Europa a avut în perioada 2009-2010 cel mai mare ritm de creştere (9%). America de Nord dispune de doar 2,6 milioane de hectare bio, iar Asia de 2,8 milioane de hectare şi Africa, cu puţin peste un milion de hectare.
SUA are cea mai dinamică piaţă de produse ecologice cu o creştere a vânzărilor de 11,5%, care în 2011 a atins un nivel de aproape 31,5 miliarde de dolari. Trebuie de remarcat însă şi ritmul de creştere a exporturilor indiene (cu 20% anual), pe fondul reducerii uşoare a suprafeţelor cultivate bio în această ţară (0,8 milioane de hectare). India are cei mai mulţi agricultori certificaţi bio (400 551 în 2010). Printre cei mai importanţi jucători pe piaţă se numără şi China, cu suprafeţe de 1,4 milioane de hectare.
În 2010, un număr de 84 de ţări au adoptat reglementările privind agricultura bio, definită ca «un sistem de producţie care se bazează pe procese ecologice cum ar fi reciclajul deşeurilor în detrimentul elementelor de sinteză precum îngrăşămintele sau pesticidele chimice.
Însă la noi, conform Serviciului de producţie ecologică şi produse de origine al MAIA, interesul pentru consumul ecologic este foarte scăzut şi nici nu poate fi comparat cu cel din UE. În supermarkete, produsele autohtone sunt mai puţin cumpărate decât cele de import.
Cât de rentabilă este lansarea unei afaceri bazate pe agricultura ecologică în Republica Moldova
Nicolae Cojocari activează pe piaţa autohtonă a produselor ecologice din 2009. În 2012 afacerea producătorului a fost certificată, întreaga investiţie costându-l aproape 0,5 mil. lei . Investiţia iniţială a fost preconizată astfel ca peste şapte ani afacerea să devină profitabilă. În cei trei ani de activitate este devreme să se vorbească de un profit, conform fermierului. Totuşi, în 2012 veniturile din vânzări au crescut considerabil faţă de 2011.
Pe cele 5 h ale fermei ecologice prelucrate împreună cu familia, sunt cultivate legume şi fructe care, însă, nu merg în magazine specializate, fiind procurate direct de la producător.
De pe cele 5 hectare, Nicolae Cojocaru achită impozite la stat de 3000 lei anual. El consideră această sumă destul de mică şi acest fapt îi asigură rentabilitatea afacerii.
Însă potrivit lui , lansarea unei asemenea afaceri este destul de riscantă în contextul în care oamenii nu sunt suficient de conştienţi de efectele negative ale produselor obţinute prin prelucrarea culturii agricole cu chimicale, dar şi prolemelor cu care se confruntă din cauza factorilor meteo şi lipsei unui buget consistent. Partea bună este că pe această piaţă lipseşte deocamdată concurenţa. Totodată afacerea permite alimentaţia sănătoasă chiar pentru familia fermierului.
Efectele pozitive ale producţiei obţinute din import
La capitolul magazinelor specializate în produse biologice, stăm cel mai prost în comparaţie cu ţările europene. Avem doar unul în Chişinău, care activează de la începutul lunii martie, iar acesta vinde doar marfa de import, produsă în Germania, ţară care cultivă organic aproape un milion de hectare anual, de trei ori mai mult decât noi. Magazinul oferă de la produse alimentare până produse si ingrediente cosmetice certificate organic, cremele şi parabenii fiind înlocuiţi cu creme naturale sau diverse uleiuri. Numărul consumatorilor creşte de la zi la zi, nefiind înregistrată, deocamdată, o anumită ţintă a categoriilor de vârstă. În opinia directorului magazinului interesul pentru un stil de viaţă sănătos este în creştere.
Preţurile la produsele organice nu diferă prea mult de cele din magazinele obişnuite, însă este totuşi mai mare. Acest fapt este justificat prin costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca produsul să poată fi vândut sub marca bio. Toate acestea însumate majorează costurile de producţie cu circa 30 la sută.
Sursa: eco.md
Comentarii