„Dacă aş avea o listă de dorinţe, pe primul loc ar fi aceea de a avea un tractor”, sunt cuvintele unui fermier pe nume Luka Abgu, din statul Taraba, din estul Nigeriei.
„Agricultura este o muncă destul de istovitoare şi am fost adesea nevoit să angajez muncitori”, spune domnul Abgu, în vârstă de 60 de ani. Deşi agricultura este cea mai utilizată activitate din Nigeria, cea mai mare parte din ea este doar pentru subzistenţă. Fermierii folosesc metode vechi, rudimentare, în desfăşurarea agriculturii.
Lucrurile par să se schimbe în unele părţi ale Tarabei, dar mult prea încet. Akinwumi Adesina, Ministrul Agriculturii al Nigeriei, unul dintre cei mai dinamici miniştri ai agriculturii, este determinat să accelereze lucrurile pe cât posibil.
Guvernul Nigeriei este entuziast cu privire la potenţialul ce îl are business-ul agricol, însă ţara încă aşteaptă revoluţia verde. Aproximativ 60% dintre persoanele care depăşesc înălţimea de 1,67 m sunt agricultori, potrivit Biroului Naţional de Statistică.
Banca Centrală spune că agricultura aduce un procent de 41% din PIB, deşi acesta este probabil să scadă în cazul în care cifra de ansamblu este indexată mai târziu anul acesta.
Nigeria ar trebui să fie capabilă să se hrănească singură, dar evident nu reuşeşte să facă acest lucru. Ţara cheltuie aproximativ 11 miliarde de dolari pe an pe importul de alimente şi este cel mai mare cumpărător de orez din lume.
Preşedintele Nigeriei, Goodluck Jonathan, spune că vrea să ridice producţia de alimente de patru ani încoace şi să pună capăt importului de orez până în 2015. Dar este destul de greu să vedem că Nigeria se va putea hrăni singură în cel mai scurt timp, având în vedere populaţia în plină creştere. ONU spune că Nigeria ar putea depăşi 400 de milioane de locuitori până în anul 2015.
Înainte de descoperirea petrolului în anul 1970, Nigeria era cel mai mare exportator mondial de ulei de arahide şi de palmier. Dar atâta timp cât agricultura a fost neglijată, şi randamentele au stagnat. Mai puţin de jumătate din terenul arabil al Nigeriei este folosit acum, şi doar 10% din terenul agricol este optim folosit, spune Ministrul Agriculturii. De exemplu, nucile de shea, un ingredient folosit în produsele cosmetice şi de frumuseţe, au putrezit în pământ; unii experţi spun că acest produs ar putea aduce venituri de 2 miliarde de dolari pe an.
Promovarea maniocului (plantă tropicală cu cel mai mare randament energetic dintre plantele de cultură) ca substitut al grâului ar putea reduce importurile de grâu, care adaugă mult la cheltuielile de stat. SABMiller, o companie multinaţională de băuturi cu sediul în Londra şi cu interese mari în Africa, vrea să îşi extindă vânzările de bere din manioc, şi constată că Nigeria produce mult mai mult manioc ca oricare altă ţară din lume. Aproape 90% dintre culturile de manioc sunt consumate de familiile micilor proprietari care cultivă această plantă. Cu toate acestea, randamentele sunt foarte mici şi pot fi uşor dublate.
Agenţiile de specialitate au ajutat agricultorii din Taraba să crească soiuri mai bune de manioc, care pot fi apoi prelucrate mecanic. Agricultorii primesc bani în mână, bani care pot fi apoi investiţi în fermele lor. Dar aceste lucruri au mai fost încercate şi înainte, fără rezultat. „Fostul preşedinte Obasanjo Olusegun ne-a dat tuturor posibilitatea să creştem manioc, dar noi am ajuns să o folosim ca lemn de foc”, spune Yusuf Tsunbuji, un agricultor din Taraba.
Un alt inconvenient este faptul că forţa de muncă în agricultură este în vârstă, deşi 70% dintre nigerieni sunt mai tineri de 30 de ani. „Am avut propriul meu teren agricol timp de trei ani”, spune Mikha Saleh, un alt bărbat din Taraba, explicând că tatăl său i-a dat o bucată de teren pentru a o deţine şi a o administra de pe vremea când el avea doar 12 ani. „Muncesc la fermă trei ore pe zi, ca şi cum aş merge la şcoală. Mă bucur de independenţă”, spune el zâmbind.
Guvernul, însă, nu a reuşit să impulsioneze tinerii să vadă perspectiva producţiei agricole sau a creşterii animalelor ca o şansă de a face carieră. Cei mai mulţi preferă să se îndrepte către oraşe în speranţe a de a se îmbogăţi repede.
„Agricultura a devenit o «vocaţie» pentru persoanele care nu au nimi altceva de făcut”, spune un muncitor.
Cu toate că un nou sistem de creditare a fost iniţiat în 2011, băncile sunt încă sceptice să acorde împrumuturi pentru agricultori, deoarece datoria va fi întoarsă în prea mult timp. Oportunităţile de formare sunt, de asemenea, puţine.
Cel mai mare impediment poate fi infrastructura proastă: drumurile surpate şi proviziile neuniforme de electgricitate şi apă. De aceea, spune domnul Adesina, 45% din producţia de roşii din Nigeria este pierdută în fiecare zi.
Sursa: financiarul.ro
Comentarii