De mai mulți ani, familia Cecoi din satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, construiește pas cu pas o afacere legumicolă bazată pe investiții constante, adaptare tehnologică și muncă susținută.
De la primele suprafețe cultivate, exploatația a ajuns astăzi la aproximativ 95 de hectare de teren deschis, unde sunt cultivate cartof, morcov, ceapă și sfeclă roșie, alături de culturi introduse în rotație – năut, porumb și mazăre – pentru un asolament echilibrat.
În ultimii ani, infrastructura din câmp a fost completată de investiții în post-recoltare. Familia dispune de o secție de ambalare și un sistem performant de irigare, iar recent, cu suportul JICA, a fost instalat un utilaj de umidificare pentru depozitul de legume.
Toate aceste investiții au permis obținerea unor recolte bune și menținerea calității producției pe termen mai lung.
Un an agricol bun, dar fără siguranță economică
„Anul 2025 a fost generos din punct de vedere al recoltelor, însă instabilitatea pieței ne face foarte vulnerabili în fața tuturor investițiilor făcute”, explică Aurelia Cecoi. Deși producția este competitivă ca volum și calitate, lipsa unor mecanisme de stabilizare a pieței transformă fiecare sezon într-un pariu.
În prezent, legumele ajung în supermarketuri prin intermediari, iar accesul direct în rețelele comerciale rămâne limitat.
Principalul obstacol îl constituie imposibilitatea de a ambala în formatele cerute de consumatori, de 2–3 kg, precum și lipsa utilajelor de spălare.
Aceste echipamente presupun investiții mari, greu de justificat într-un context în care prețurile de valorificare sunt imprevizibile.
„Suntem conștienți că, fără respectarea standardelor impuse de marketuri, nu avem ce căuta acolo. Ne dorim să investim, dar nu știm în câți ani s-ar recupera o astfel de investiție, ținând cont de fluctuațiile de preț”, afirmă antreprenoarea.
Presiunea pieței externe și costurile ridicate ale producției
O altă vulnerabilitate majoră este concurența de pe piața externă. Familia Cecoi încearcă să reducă costurile pentru a rămâne competitivă la export, însă realitatea economică nu le este favorabilă.
Deși tehnologiile aplicate sunt aliniate la cerințele UE, inputurile agricole sunt mai scumpe în Republica Moldova decât în Ucraina sau chiar în unele state membre ale Uniunii Europene.
„Concurența externă ne dictează prețurile, iar noi rămânem prinși între costuri ridicate și marje tot mai mici. În aceste condiții, asocierea legumicultorilor nu poate funcționa, dacă nu există un cadru care să ne facă competitivi”, subliniază Aurelia Cecoi.
Accesul dificil la finanțare, un blocaj structural
Dezvoltarea exploatației a fost posibilă inclusiv prin credite bancare, însă condițiile de finanțare au devenit un obstacol major. Gajurile solicitate sunt ridicate, iar costurile de creditare limitează capacitatea de investiție.
„Gajurile pe care trebuie să le punem la bănci ne taie mult din puterea de a investi. Proiecte cu finanțare avantajoasă sunt puține, iar riscurile sunt transferate aproape integral pe umerii fermierilor”, explică legumicultoarea.
În paralel, instruirile și proiectele de asistență tehnică rămân un sprijin important. Aurelia Cecoi și soțul său participă constant la astfel de activități, unde își completează cunoștințele și caută soluții tehnologice.
Totuși, know-how-ul nu poate substitui lipsa unor instrumente financiare adaptate.
Unde este nevoie de intervenția statului
Cazul familiei Cecoi este reprezentativ pentru numeroși legumicultori care produc la standarde înalte, dar rămân expuși riscurilor de piață. Sprijinul statului ar putea deveni eficient prin măsuri bine direcționate.
Un prim pas ar fi programe dedicate infrastructurii de post-recoltare, cu accent pe utilaje de spălare și ambalare, sub formă de granturi sau credite accesibile.
„Astfel de instrumente ar reduce presiunea financiară și ar facilita accesul direct în rețelele comerciale”.
La fel de importantă este extinderea schemelor de garantare a creditelor, pentru a diminua cerințele de gaj, precum și măsuri de compensare a diferențelor de cost la inputuri.
„
Pentru fiecare credit ni se cer gajuri foarte mari, care ne blochează practic orice altă investiție. Ajungem în situația în care muncești, produci, dar nu mai ai libertatea să dezvolți ferma așa cum ai avea nevoie.
Costurile de creditare sunt mari, iar proiecte prin care am putea accesa finanțare mai avantajoasă sunt foarte puține. Fără aceste intervenții, competitivitatea rămâne limitată, indiferent de nivelul tehnologic din ferme”.
Nu în ultimul rând, mecanismele de stabilizare a pieței și instrumentele de management al riscului ar putea oferi fermierilor o minimă predictibilitate, fără de care investițiile pe termen lung sunt greu de asumat.
Comentarii