Agrobiznes

Un fermier din Criuleni demonstrează că o plantaţie de căpşuni poate deveni un business profitabil şi în condiţiile Moldovei. Astăzi, el asigură cu fructe proaspete o bună parte din supermarkete.

Nu sunt doar delicioase şi sănătoase, dar pot fi şi ingredientele ideale pentru o afacere prosperă în domeniul agricol. Şi dacă în Occident cultivarea căpşunilor şi exploatarea unor adevarate plantaţii aduc venituri însemnate fermierilor, la noi totul este încă la început de cale. Lucru demonstrat şi de faptul că, deşi avem soluri foarte bune, mai mult de jumătate din cererea de pe piaţă este asigurată de căpşunile de import, iar în supermarkete cu greu găseşti producţie autohtonă.

Căpșunărie-model

Gheorghe Uncu din Criuleni este unul dintre puţinii fermieri care demonstrează că se poate face bani şi din căpşuni. Plantaţia lui este amplasată în apropiere de Criuleni, la circa 50 de kilometri de Chişinău. Căpşunăria arată mai degrabă ca una din reclamele occidentale: irigare prin picurare, peliculă semipermeabilă, sere şi frigidere etc.

„În anul 2004, împreună cu un partener din Olanda, am decis să înfiinţăm o plantaţie de căpşuni. Am început cu o suprafaţă mai mică, ca să ajungem acum la nouă hectare. În anul 2006 am cules prima roadă. Când am ieşit cu producţia pe piaţă, puţini credeau că acestea sunt căpşuni moldoveneşti", povesteşte proprietarul afacerii. Potrivit lui Uncu, în prezent căpşunile sunt livrate în ambalaj special în reţelele de supermarkete din Capitală şi doar puţine ajung în pieţele agricole.

„Nu a fost deloc uşor. Am testat cel puţin 24 de soiuri din toată lumea, ca să alegem patru soiuri - timpurii, medii şi târzii - , ce ne pot asigura, în condiţiile Moldovei, o recoltă bună. Or, nu toate soiurile de căpşuni sunt compatibile cu solurile noastre", afirmă Gheorghe Uncu.

Despre profit, omul de afaceri nu se grăbeşte să vorbească, dar spune că pentru înfiinţarea unei plantaţii e nevoie de o investiţie de cel puţin 100.000 de lei pentru un hectar, la care se adaugă munca „de la cinci dimineaţa, până seara târziu". Planurile lui Uncu nu se termină aici. El intenţionează să crească şi alte specii de pomuşoare, mai ales că piaţă de desfacere există.

Când am fost pe plantaţia lui Uncu, câţiva zeci de anagajaţi lucrau de zor. Ei culegeau prima roadă de pe sol deschis. Majoritatea erau femei din satele din jur, angajate sezonier, pentru cel puţin 100 de lei pe zi. Fermierul se plânge că deseori are probleme cu lipsa braţelor de muncă.

Fructe în loc de grâu

„Acesta este un exemplu când şi pe o suprafaţă mică de teren se poate face o afacere prosperă", susţine Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentaţiei. „Solurile moldoveneşti ar trebui folosite mai pe larg la cultivarea de căpşuni, zmeură sau alte pomuşoare, care aduc o valoare adăugată mult mai mare decât grâul", a precizat ministrul.

Oficialul a dat asigurări că statul va continua să acorde asistenţă, inclusiv financiară, la dezvoltarea unor astfel de afaceri, care încă sunt puţine la număr.

Autor: Ion Preaşca

Sursa: Adevarul.md

Nikolai Kiktenko (65 de ani), din Făleşti, este unul dintre moldovenii care a vrut să schimbe flora Moldovei încă în perioada sovietică. Pasionat de ginseng, o plantă utilizată în Asia în alimentaţie şi terapie de mai bine de 5.000 ani pentru proprietăţile sale vindecătoare, bărbatul nu s-a lăsat până nu l-a adaptat la mediul nostru.

„Rădăcina de jen shen măreşte vitalitatea, rezistenţa la oboseală şi boli, este un afrodisiac şi un bun stimulent digestiv. În Moldova cresc multe plante calmante, dar nu şi tonice. M-am gândit că să suplinesc acest gol", explică antreprenorul.

A adus „planta-minune" din Orientul Îndepărtat rusesc, în 1980. Atunci a cumpărat de la Vladivostok rădăcini şi seminţe de ginseng siberian de toţi banii pe care-i avea la el (12.000 de ruble), fiind sigur de reuşită. „Dintr-o mie de seminţe, s-au prins doar cele mai puternice - 14 bucăţi. Din aceste plante, deja adaptate, am obţinut apoi alte 40. În 1989, statul mi-a oferit 75 de hectare în zona Rediului de Sus, unde sunt păduri naturale, şi am început să lucrez serios", îşi aminteşte agronomul. Pe atunci, cele mai multe comenzi veneau de la ruşi, însă odată cu destrămarea URSS, ginsengul „moldovenesc" s-a sălbăticit. „Pădurile ne-au fost luate şi aparţin acum Primăriei. Statul n-a mai vrut să investească, aşa că planta a rămas ca un partizan în pădurea Rediului de Sus", oftează bărbatul.

O comoară ascunsă

„Planta vieţii" creşte în locuri ferite de soare şi este o adevărată comoară ascunsă în codri. Numai un gram de rădăcină costă cinci lei. „La un moment dat, la Bălţi se producea şi un rachiu ce conţinea ginseng, numit «Tonus»", povesteşte Kiktenko, care are acum o pepinieră de pruni, nuci şi viţă de vie. Înarmat cu hărţi şi ajutat de însemnele din pădure, doar el ştie cum să ajungă la plantaţia de printre copaci. Primeşte şi acum comenzi de la oamenii care-au mai folosit jen shen, dar speră la un ajutor de la stat. „Nu trebuie să-l importăm de peste mări şi ţări, ginsengul poate creşte şi în Moldova. Eu ştiu tot ce trebuie să facem pentru înmulţirea acestuia", ne asigură omul de afaceri.

„Chintesența bărbatului"

Numele ştiinţific al plantei este Panax Ginseng. Denumirea îşi are originea de la cuvântul chinezesc „Jen shen", care înseamnă în traducere „chintesenţa unui bărbat", probabil și datorită formei rădăcinei, care se aseamănă cu un corp uman. În prezent, extractul din rădăcina de ginseng este disponibil în farmacii și poate fi regăsit într-o serie de medicamente naturiste: tincturi, ceaiuri, capsule cu pulbere. Ginsengul siberian are practic aceleași proprietăţi ca și cel chinezesc. Este utilizat pentru tratarea ulcerului, stresului, anxietăţii, durerilor de cap, indigestiei, diabetului, depresiei etc. Folosirea acestuia poate avea și efecte secundare precum insomnia, tulburări digestive sau pierderea concentrării.

Sursa: stirilocale.md

„Aici nu e glamour. E lucru, mult, mult lucru", ne spune Kelsey Walters, o tânără din SUA care a venit în Republica Moldova acum cinci ani să facă voluntariat. Pe atunci, nici prin cap nu i-a trecut că ea, fiică de businessmani din Oklahoma, se va stabili cu traiul la Săiţi, Căuşeni.

Tatiana Căpățână este o femeie de afaceri din satul Cotiujeni, raionul Briceni. Acum 7 ani a inițiat o afacere cu mere și n-a dat greș. După mari străduințe a reușit să acceseze un credit oferit de Fondul pentru Provocările Mileniului (FPM). Cu banii obținuți antreprenoarea a construit un frigider cu o capacitate de 400 tone, în care a fost depozitată deja recolta de mere din anul curent.

Statul schimbă regulile de joc în timpul jocului. Fermierii care vor planta livezi tradiţionale nu vor avea parte de bani de la buget. Se vor alege cu subvenţii doar cei care vor crea livezi cu productivitate mare. Modificările au intrat în vigoare după aprobarea, la sfârşitul lunii februarie, a Regulamentului de subvenţionatre a producătorilor agricoli.

Amplasarea culturii

Rotaţia culturii are un rol deosebit de important pentru sporirea producţiei de sfeclă de zahăr. Sfecla de zahăr este bine să se cultive după cerealele păioase, în special după grâu şi orz de toamnă. Se poate cultiva cu succes după leguminoase anuale, cartof de vară şi in de ulei, după care terenul se poate pregăti devreme şi în bune condiţii.

Atenţie! Nu se va cultiva sfeclă de zahăr după porumb, floarea-soarelui, ovăz, rapiţă, muştar, sorg, iarbă de Sudan şi nici după culturile succesive erbicidate cu substanţe triazine. Amplasarea culturii intensive de sfeclă de zahăr se va face în zonele tradiţionale ale acestei culturi, pe tipurile de sol de tip cernoziom sau pe alte tipuri de sol profunde, fertile, bine structurate, un un pH cuprins între 6,7 şi 8,4. De asemenea, cultura de sfeclă de zahăr se va amplasa cu prioritate în condiţii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic. Se va evita cultivarea sfeclei de zahăr după ea însăşi la mai puţin de 4-5 ani, pentru a nu se resimţi efectul nefavorabil al oboselii solului sau al transmiterii de boli şi dăunători specifici.

Lucrările de pregătire a solului

Lucrările de bază ale solului reprezintă elementul tehnologic principal, deoarece creează condiţii favorabile pentru o bună circulaţie şi înmagazinare a apei, a unui raport favorabil apă-hrană-aer pentru creşterea plantelor. Arăturile de vară şi de toamnă, care se execută pe solurile mijlocii şi grele, se vor face la adâncimea de 27-29 cm, cu plugul cu scormonitor în agregat cu grapă stelată; după arăturile de vară, se vor executa lucrări cu grapa cu discuri, în funcţie de gradul de îmburuienare.

La arătura de vară şi de toamnă, executată mai devreme, după cel puţin o discuire, terenul se va nivela încă din toamnă cu nivelator sau cu grapa cu discuri prevăzută cu lamă nivelatoare. Lucrarea este importantă pentru evitarea stagnării apei şi în mod deosebit pentru asigurarea uniformităţii semănatului, a lucrărilor de întreţinere şi pentru o bună recoltare a culturilor de sfeclă de zahăr.

Fertilizarea

Sfecla de zahăr este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru o tonă de rădăcini şi frunze, realizează un consum de 4-5 kg azot, 1,5-2 kg fosfor, 5,5-6 kg potasiu, 2,5 kg calciu şi 1,5 kg mangan. Se va folosi în mod deosebit fertilizarea organică a întregii suprafeţe cu gunoi de grajd, bine fermentat, în doză de 40-50 de tone la hectar, pentru a obţine producţii de peste 50 de tone la hectar sfeclă de zahăr. Fertilizarea organo-minerală echilibrată asigură folosirea eficientă a apei totale din sol (precipitaţii şi irigaţii) şi o eficienţă economică ridicată a culturii.

Se vor folosi doze de 5 tone la hectar de resturi organice şi îngrăşăminte complexe de tipul N 180P100K80 sau 30 de tone de gunoi de grajd şi N120P80K80. Îngrăşămintele cu fosfor, cu potasiu sau complexe cu două sau trei elemente nutritive se administrează numai sub arătura de bază. Îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, la pregătirea terenului în primăvară, până la 50%, şi restul se completează până la o doză recomandată în perioada de vegetaţie, cu praşilele I şi a II-a mecanice.

Ca fertilizare chimică unică, se recomandă formula N240P80K80 pentru producţii de peste 65-75 tone la hectar. Pe terenurile cu pH-ul mai mic de 6,2 se vor aplica amendamente calcaroase, 4-5 tone la hectar, sub formă de praf de var sau 5-6 tone la hectar, fosfogips, încorporate prin arătură adâncă. Pe aceste soluri se recomandă aplicarea nitrocalcarului, în doză de 500-600 kg la hectar substanţă brută. Atenţie! Nu se va folosi fertilizarea unilaterală cu azot.

Pregătirea patului germinativ

Se va face, de preferinţă, cu combinatorul, format din grapa cu colţi reglabili + grapa elicoidală + tăvălug croschilet, care afânează solul la 4-5 cm. Lucrarea se execută imediat la desprimăvărare, pentru a asigura strat afânat pe adâncimea de semănat şi strat tasat sub sămânţa încorporată în sol, la adâncimea de 2-4 cm.

Sămânţa

Se va acorda o atenţie deosebită calităţii seminţei, care trebuie să aibă certificat de calitate şi care diferenţiază sămânţa de la soiurile monogerme cu greutatea a 1.000 de boabe (MMB) de 15-20 grame, de cele plurigerme, care au MMB de 20-35 de grame. Din această cauză, norma de sămânţă este mai mică la soiurile monogerme. La soiurile monogerme, se poate face semănatul de precizie la distanţe egale pe rând, de 15-18 cm, ceea ce uşurează foarte mult răritul culturii. Soiurile ce se pot cultiva în ţara noastră pot fi găsite în Lista soiurilor şi a hibrizilor cultivaţi în România, recomandate pentru fiecare zonă a ţării în parte.

Semănatul

Se va executa primăvara cât mai devreme, când se poate intra pe teren şi în sol s-a realizat temperatura de 3-4 grade Celsius, pentru ca, în condiţiile unui an normal, să se încheie lucrarea până în intervalul 20-25 martie. Densitatea optimă recomandată este de 250-270 de mii glomerule germinabile şi 90-100 mii plante la hectar. Semănatul se va face echidistant, la 45 cm, în cazul semănării cu semănătoarea cu sau secţii pe suprafeţele ce se vor recolta mecanizat şi cu semănătoare SPC cu 8 secţii în benzi, după schema 45-60-45-45-45-60-45.

Atenţie! Semănătoarea va fi echipată cu brăzdare patină mică prevăzute cu limitatoare de adâncime. Discurile distribuitoare vor avea marginea subţiată la 0,8 mm şi vor avea 34 de orificii de 1,8 mm pentru soiurile monogerme, 40 de orificii de 2 mm pentru sămânţa plurigermă. Viteza de semănat va fi în funcţie de utilajul folosit, în ultima perioadă apărând utilaje complexe de semănat sfeclă de zahăr.

Intreţinerea culturii

Deoarece sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă la lucrările de întreţinere, după 10-12 zile de la semănat se va aplica o praşilă oarbă folosind cultivatorul echipat cu cuţite-săgeată şi discuri pentru protecţia rândurilor. La apariţia primei perechi de frunze adevărate, se va începe răritul, dacă prin controale zilnice se constată că nu există pericol de atac al dăunătorilor din sol.

Lucrarea de rărit se va termina până la apariţia celei de-a III-a perechi de frunze adevărate, deoarece orice întârziere duce la pierderi mari de producţie, care pot fi până la 20-25% din producţia planificată. Se vor aplica minimum 3 praşile mecanice, care încep de la apariţia rândurilor şi apoi la un interval de 12-15 zile, şi două praşile manuale, care se pot completa cu un plivit manual al vetrelor infestate de buruieni, în funcţie de efectul combaterii chimice. Viteza la praşilele mecanice va creşte de la 3,8 km/h la praşila I, la 7,2 km/h la praşila a III-a.

Combaterea chimică a buruienilor

Se va face în funcţie de numărul de buruieni, de speciile existente şi de mijloacele mecanice de care dispun cultivatorii. Este recomandat ca aceştia să pună în aplicare tratamentele indicate de specialiştii agronomi din fiecare zonă a ţării. Lista erbicidelor care pot fi folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr se regăseşte în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite în România la nivelul fiecărui an agricol.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Se face conform indicaţiilor primite din partea Laboratorului Ftosanitar Judeţean, prin buletinul de avertizare emis la apariţia fiecărei boli sau specii de dăunători. În conţinutul buletinului se descrie boala sau atacul de dăunători, se menţionează substanţele chimice care urmează a fi folosite în doză şi momentul aplicării, dar şi măsurile de protecţie specifice în executarea acestor tipuri de tratament.

Irigarea culturii

Dacă de la semănat până la 1-10 iunie timpul este secetos, se va aplica o udare de răsărire cu normă de udare de 250-300 metri cubi de apă la hectar. Dacă seceta continuă, se va aplica o udare cu normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă umiditatea solului scade sub 50% IUA (intervalul umidităţii active). Dacă în perioada critică, până la 25 august, în sol se va menţine umiditatea solului sub 50% IUA, se poate aplica prima udare normală între 1 şi 10 iunie, după care urmează 1-2 udări, cu normă de 600-700 metri cubi de apă la hectar, la interval de 12-15 zile. Dacă perioada între 25 august şi până la recoltare, respectiv luna septembrie, este secetoasă, se poate aplica ultima udare, cu o normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă solul este foarte uscat. Norma generală de irigare va fi cuprinsă între 2.400 şi 3.000 de metri cubi de apă la hectar, administrată în 3-4 udări în anii secetoşi şi 2-3 udări în anii normali din punct de vedere al precipitaţiilor.

Recoltarea

Se poate face sub formă semimecanizată, cu dislocatorul, sau mecanizată, cu utilaje de recoltat moderne care recoltează sfecla de zahăr în două faze, şi anume: decoletează sfecla şi apoi se scot rădăcinile, care sunt încărcate automat în mijloacele de transport.

Sursa: agrimedia.ro

Afacerea cu arbuşti este foarte profitabilă, mai ales cu 11 specii de arbuşti fructiferi: cătină, căpşuni, coacăză, zmeură, afine, mure, agriş, smochine, soc, coarne, trandafir de dulceaţă. Este una din puţinele afaceri care au rămas încă, practic, neexploatate în Moldova. Cererea este cât se poate de mare, mai ales în mediul urban, iar concurenţa aproape că nu există! Uşor de cultivat, fructele de pădure continuă să fie o delicatesă şi unele dintre acestea sunt considerate adevărate panacee.

Şapte argumente în favoarea unei afaceri cu cătină, căpşuni, coacăză

1. Sunt fructe care se obţin rapid, fără bătaie de cap. Cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza şi murele sunt fructe foarte căutate pe piaţă, uşor de distribuit, la un preţ avantajos.
2. Investiţia iniţială este nesemnificativă. Desigur, depinde de cât teren dispuneţi, de ce tip de arbuşti doriţi să cultivaţi şi de la ce nivel doriţi să demaraţi afacerea. Dar, spre exemplu, dacă doriţi să porniţi afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de euro, vă puteţi asigura o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.
3. Este o activitate simplă şi, lucru important, plăcută.
4. Este o afacere profitabilă. Fructele de pădure – cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza – sunt foarte căutate şi se vând destul de scump.
5. Concurenţă nu există. Cătina, cătina albă, zmeura, căpşunii sau coacăza proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarketuri şi, de cele mai multe ori, preţul lor este foarte mare, din cauză că sunt importate.
6. Beneficiaţi de toate informaţiile necesare demarării şi dezvoltării acestei afaceri vizitând www.sfaturi.biz.
7. Obţineţi rapid şi la un preţ avantajos toate informaţiile necesare acestei afaceri. 

Cine sunt clienţii Dvs.?

Iată contextul în care veţi activa, demarând o astfel de afacere, şi elementele care o fac să fie extrem de atractivă în Moldova de astăzi:

• consumatori direcţi (care vin în pieţe);
• angrosiştii locali sau vânzători de fructe cu amănuntul;
• cofetării-patiserii;
• supermarketuri;
• restaurante din zonă;
• prin colaborări cu producătorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceţuri, siropuri;
• către producătorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.

Bugetul iniţial

Depinde de cât teren dispuneţi. Depinde apoi de specia sau speciile de arbuşti pentru care optaţi, pentru că preţurile acestora diferă. De exemplu, cu 150 de euro puteţi planta 350 de răsaduri de căpşuni, 50 de zmeură şi 50 de arbuşti de coacăză (neagră sau roşie) sau 50 de muri fără spini. Practic, cu 150 de euro vă asiguraţi o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.

Profitul apare încă din primul an. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructele proaspete, iar în perioada de iarnă – preparate sau semipreparate. Gândiţi-vă numai la preţurile acestor fructe în supermarketuri şi chiar pe piaţă... 4,5 euro/kg de zmeură sau afine; 5 euro/kg de căpşuni, 4 euro/kg de cătină. Pentru un kg de coacăză neagră obţineţi 6,5 euro, iar de pe un hectar puteţi recolta 4-5 tone de coacăză. Să presupunem, pentru primul an, o producţie de doar 4 tone de fructe la hectar x 5 euro/kg de pomuşoare (preţ mediu) = 20 000 euro de la un hectar cultivat. Scădeţi investiţia iniţială de 150 de euro şi rămâneţi cu un profit de 19.850 de euro. Muncind doar în weekend. Preţurile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceţurile le puteţi vinde mult mai scump.

Este o afacere finanţată prin fonduri structurale. Puteţi înfiinţa o plantaţie de arbuşti fructiferi cu bani de la stat. Primiţi finanţare în proporţie de 50-75 la sută. Fondurile reprezentă cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Solicitanţi: persoane fizice autorizate – PFA; asociaţii familiale autorizate – AF; societăţi comerciale; cooperative agricole; grupuri de producători. Gândiţi-vă la tufele de cătină, coacăză, zmeură sau mure de pe marginea drumurilor de pădure, culese şi comercializate la un preţ de 15-20 lei/păhărel.

Câţi bani aţi putea obţine dacă aţi cultiva doar zmeură şi mure în propria curte... Iar dacă mai plantaţi 2-3 arbuşti de cătină, 5-6 afini şi câţiva căpşuni profitul este garantat. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi aproape lipsesc cu desăvârşire pe piaţă. În condiţiile climaterice din Moldova se pot planta fără probleme 11 specii de arbuşti fructiferi: căpşun, zmeură, mur, coacăz, agriş, afin, smochin, cătină, soc, corn, trandafir de dulceaţă. Aceste specii cresc spontan şi au o producţie mare de fructe. Sunt uşor de cultivat, ca o profitabilă activitate de weekend.

11 avantaje ale acestei afaceri

1. Investiţia iniţială a acestei afaceri este nesemnificativă.
2. Este o activitate simplă şi plăcută.
3. Afacerea cu arbuşti este profitabilă. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi se vând destul de bine.
4. Nu necesită mult timp. Weekendurile sunt suficiente.
5. Concurenţa este, practic, 0! Fructele proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarket-uri. Iar atunci când se găsesc nu sunt de cea mai bună calitate.
6. Arbuştii fructiferi se adaptează foarte bine la condiţiile climaterice din Moldova, iar plantarea lor nu presupune metode speciale.
7. Profitul apare încă din primul an şi se măreşte pe măsură ce producţia de fructe creşte.
8. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructe proaspete, iar în perioada de iarnă – sub forma de preparate sau semipreparate.
9. Cererea de fructe „de pădure" este foarte mare. Mai ales în mediul urban.
10. Cătina, cătina albă, căpşunele şi coacăza sunt fructe foarte căutate în afară. Producătorii pot exporta fructe de pădure către: Olanda, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia.
11. Le puteţi valorifica în diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceţuri, sucuri naturale. Puteţi valorifica şi puiet de arbuşti. De la o plantă-mamă de zmeur puteţi lua 30-50 de puiet.

10 motive ca să cultivi arbuşti:

1. Investiţie iniţială moderată.
2. Beneficiezi de fonduri nerambursabile.
3. Ai o piaţă mare şi diversă.
4. La început, nu-ţi trebuie decât un hectar de teren sau o miniseră.
5. Poţi extinde afacerea în fiecare an.
6. Timpul de lucru este foarte scurt.
7. Este o afacere cu venit sigur.
8. Poţi alege cele mai roditoare şi profitabile specii de arbuşti.
9. Controlezi soiurile cele mai potrivite zonei.
10. Ai un număr imens de clienţi.

Nici tu şi nici familia ta nu mai trebuie să plecaţi acum în Spania!

Fii căpşunar şi culege căpşuni pentru tine însuţi! Nimic mai curat şi mai sănătos decât să faci bani din arbuşti, adică din căpşuni, zmeură, mure, coacăză, cătină, agrişe, afine, corn, smochine, soc, trandafir de dulceaţă! Te-ai tot gândit cum poţi obţine independenţa financiară sau cum poţi câştiga mai mult păstrându-ţi actualul serviciu? Nimic mai simplu! Cultivă cei mai productivi arbuşti şi obţine cele mai gustoase fructe de pădure! Fructele proaspete atrag clienţii ca un magnet.

Dacă nu ştiai, află că:

Fructele de pădure conţin vitamine şi minerale care previn bolile neurodegenerative, afecţiunile cardiovasculare şi sunt una dintre puţinele surse de antocianidine, substanţe care împiedică apariţia varicelor, calmează durerile din poliartritele reumatoide şi previn cancerul.

Pomuşoarele sunt recomandate în curele de slăbire

Fructele de pădure au proprietăţi diuretice, detoxifiante şi valoare energetică mică. Mai exact, 100 grame de mure şi 100 grame de zmeură conţin fiecare 25 de calorii, iar coacăzele şi afinele 28, respectiv 30. de asemenea, 100 g de afine conţin numai 30 de calorii, 2 g de fibre, 17 mg de vitamina C, 88 mg de potasiu, 12 mg de calciu. Totodată, murele, afinele şi coacăzele au şi proprietăţi hipoglicemiante, adică limitează producţia de insulină, substanţă care intervine în procesul de îngrăşare, prin stocarea zahărului sub formă de grăsimi.

Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamină C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele! În fructul copt de cătină, conţinutul de vitamina C depăşeşte 400-800 mg la 100 g de suc proaspăt. Acelaşi fruct conţine şi vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Tot cătina conţine celuloză, betacaroten (mai mult chiar decât pulpa de morcov!), microelemente, adică fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, sodiu şi uleiuri complexe.

O mulţime de vitamine şi minerale vitale conţin şi murele, căpşunele şi coacăza.

Sursa: flux.md

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business.

Locuitorii Transnistriei vor putea cumpăra din afara regiunii pentru consum personal și fără a achita taxe vamale, 10 kg de carne, și tot atâtea produse din carne, 5 kg de ulei, 10 kg de produse lactate și zahăr, până la 100 kg de fructe și legume și alte produse alimentare a căror valoare vamală nu depășește 200 de dolari, cu excepția mărfurilor supus acizelor.

Acest lucru este prevăzut într-un decret semnat de liderul nerecunoscutei RMN, Evghenii Șevciuk.

Anterior, fără achitarea plăților vamale puteau fi importate, de exemplu, 2 kg de produse lactate și 10 kg de carne sau produse din carne.

Sursa: infotag.md

Reprezentanţi ai mediul de afaceri din Moldova preiau experienţa germană de organizare eficientă a businessului şi formare a clusterelor în diverse domenii de activitate.